Războiul din Ucraina, ziua 909.
Belarusul îşi intensifică prezenţa militară la graniţa cu Ucraina / Preşedintele ceh: Ucraina ar putea adera la NATO în ciuda ocupaţiei ruse /Un comandant cecen îi îndeamnă pe recruţii ruşi să lupte în Kursk, promiţând „raiul” pentru cei căzuţi Următorul summit în format Ramstein al Grupului de contact pentru apărare al Ucrainei (UDCG) va avea loc pe 6 septembrie, după cum a raportat Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL).
Grupul condus de SUA, format din peste 50 de ţări, inclusiv toţi cei 31 de membri NATO, se reuneşte la baza aeriană Ramstein din Germania.
Aceasta va marca cea de-a 24-a reuniune a grupului de la înfiinţarea sa în aprilie 2022.
Vezi mai multe articole din categoria externe La ultima reuniune din 13 iunie, participanţii s-au concentrat pe consolidarea apărării aeriene a Ucrainei, inclusiv pe furnizarea de sisteme de rachete antiaeriene Patriot, pe fondul intensificării atacurilor aeriene ruseşti asupra oraşelor şi a reţelei energetice.
Argentina şi-a anunţat, de asemenea, calitatea de membru al UDCG, alăturându-se eforturilor de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina.
Un băiat de 14 ani a murit în urma rănilor suferite la spital după ce o rachetă rusească a lovit un chioşc aflat la câţiva metri de un loc de joacă pentru copii în regiunea Zaporizhzhia din sudul Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Ivan Fedorov, citat de Reuters.
„Una dintre cele mai mari aşezări din aglomerarea Toreţk şi centrul logistic de importanţă strategică Novgorodskoye din Republica Populară Doneţk a fost eliberat”, a declarat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat pe Telegram, potrivit Politico.
New York, o suburbie a oraşului Toreţk din regiunea Doneţk, cu o populaţie de 10.
000 de locuitori înainte de război, ar fi ultima zonă care a căzut sub controlul Moscovei în timp ce armata rusă înaintează în estul Ucrainei.
A fost redenumită din Novgorodskoye în 2021, dar înainte de Războiul Rece era cunoscută şi sub numele de „Нью-Йорк”, redat diferit ca Neu Jork sau Niu York.
Forţele armate ucrainene au confirmat marţi că Rusia a atacat aşezările din zonă, dar nu au recunoscut capturarea orăşelului.
Forţele ucrainene au avansat 28-35 de kilometri în regiunea rusă Kursk şi au preluat controlul asupra a 93 de aşezări, a raportat comandantul-şef Oleksandr Sîrski în cadrul unui eveniment prezidat de Volodimir Zelenski la 20 august.
Potrivit lui Sîrski, Ucraina a cucerit până în prezent 1.
263 de kilometri pătraţi de teritoriu rusesc.
Aceste cifre nu pot fi verificate independent.
Operaţiunea fără precedent a armatei ucrainene, care durează de aproape două săptămâni, a dus la capturarea oraşului Sudzha din regiunea Kursk şi la presupusa distrugere a tuturor celor trei poduri peste râul Seim, în apropierea frontierei cu Ucraina.
Sîrski a descris situaţia de pe linia frontului ca fiind dificilă, forţele de apărare ucrainene fiind angajate de-a lungul unui front de 1.
040 de kilometri.
El a menţionat că eforturile ucrainene sunt concentrate în direcţia Slobozhanskyi, care include regiunile Harkov, Sumî şi Lugansk, precum şi în direcţiile Doneţk şi Tavriia, care cuprind regiunile Zaporojie, Doneţk şi Herson.
El a adăugat că armata rusă desfăşoară o manevră de apărare, transferând forţe din alte zone pentru a bloca ofensivele ucrainene.
Operaţiunea din regiunea Kursk urmăreşte să creeze o zonă tampon, să oprească bombardarea zonelor civile din regiunea Sumî şi să depăşească inamicul.
Rusia a intensificat recunoaşterea aeriană şi pregăteşte noi operaţiuni de asalt în Vovchansk, în regiunea Harkov, a raportat grupul de forţe ucrainene din Kharkiv pe 20 august.
Vovchansk este un oraş aflat în dificultate, la aproximativ 60 de kilometri nord-est de Harkov, care a cunoscut lupte grele de când Rusia a lansat o nouă ofensivă în zonă în luna mai.
Guvernul finlandez a alocat fonduri pentru a plăti construcţia unei şcoli ecologice în Kyiv Oblast.
Şcoala va înlocui alte două, în satul Mykulychi şi în satul Nemishaieve, care au fost distruse în urma unor lovituri cu rachete ruseşti, se arată într-un comunicat pe site-ul guvernului finlandez.
Germania va trimite Ucrainei încă patru sisteme de apărare aeriană IRIS-T de diferite raze de acţiune până la sfârşitul anului 2024, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Wolfgang Buchner, pe 19 august.
Pe lângă sistemele IRIS-T, Germania va livra şi 10 tunuri antiaeriene autopropulsate Gepard, 16 obuziere autopropulsate, zece tancuri de luptă principale Leopard, drone şi mii de cartuşe de artilerie şi tancuri.
Rusia a declarat că a convocat marţi un înalt diplomat american pentru a protesta faţă de ceea ce a numit „acţiunile provocatoare” ale jurnaliştilor americani în regiunea rusă Kursk, scrie The Guardian.
Ministerul de Externe a declarat că i-a transmis însărcinatei cu afaceri a SUA, Stephanie Holmes, că reporterii au trecut ilegal în regiune, unde forţele ucrainene au organizat o incursiune în urmă cu două săptămâni, şi că Rusia intenţionează să îi urmărească în justiţie.
Rusia susţine că a preluat controlul asupra oraşului Niu-York din Donetsk.
Moscova a descris oraşul ca fiind un centru logistic de importanţă strategică, în estul Ucrainei.
Într-o declaraţie, Ministerul rus al Apărării a susţinut că a „eliberat” oraşul, relatează Sky News.
Mai devreme în cursul zilei, armata ucraineană a declarat că în sectorul Toreţk, inclusiv în Niu-York, au loc lupte grele.
Peste 122.
000 de ruşi au fugit din regiunile de frontieră, pe fondul invaziei Ucrainei în Kursk, potrivit presei ruse citate de Sky News.
Locuitorii şi-au părăsit casele în număr mare în urma contraatacului surpriză al Kievului, a declarat TASS, citând Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă.
Belarus susţine că a trimis mai multe trupe, aeronave şi armament la graniţa sa cu Ucraina, scrie Sky News.
Este cea mai recentă mişcare după ce preşedintele Alexander Lukaşenko a declarat că a desfăşurat aproape o treime din forţele armate ale ţării sale în regiune – o declaraţie despre care Ucraina a spus că este falsă.
„Grupul a fost mărit în mod semnificativ, iar în acest moment se află la datorie la frontierele sudice ale ţării noastre”, a declarat comandantul forţelor aeriene belaruse, generalul-maior Andrei Lukyanovich, pentru televiziunea de stat CTV.
Republica Cehă va utiliza o parte din dobânzile generate de activele băncii centrale ruseşti îngheţate în Uniunea Europeană pentru a cumpăra muniţie de calibru mare pentru Ucraina, a declarat marţi Ministerul ceh al Apărării, scrie The Guardian.
Ministerul ceh al Apărării a declarat că o parte din aceşti bani vor fi utilizaţi pentru un efort pe care l-a condus pentru a cumpăra muniţie de artilerie pentru Ucraina în întreaga lume, finanţat de partenerii occidentali.
Kremlinul a calificat drept „furt” planul de a utiliza dobânzile obţinute din activele ruseşti îngheţate pentru a finanţa ajutorul militar acordat Ucrainei şi a declarat că va lua măsuri legale împotriva oricărei persoane implicate în această decizie.
Casa Albă a declarat că poziţia SUA privind loviturile cu rază lungă de acţiune asupra teritoriului rus nu s-a schimbat, în ciuda operaţiunii Forţelor Armate ale Ucrainei în regiunea rusă Kursk, relatează Ukrainska Pravda.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a menţionat, comentând ofensiva ucraineană din regiunea Kursk, că ucrainenii îşi apără teritoriul de agresiunea rusă.
Pe 20 august, armata ucraineană a raportat că bătăliile continuă în satul Niu-York din regiunea Doneţk, în timp ce multiple surse indică un avans rapid al forţelor ruse în localitate.
Pe 19 august, general-maiorul Andrey Lukyanovich, comandantul Forţelor de Apărare Aeriană din Belarus, a anunţat desfăşurarea de trupe suplimentare de apărare aeriană şi avioane la graniţa cu Ucraina.
Pe 19 august, forţele ruse au lansat atacuri asupra a 11 comunităţi din Oblastul Sumî, provocând rănirea a patru civili, conform raportărilor din partea Administraţiei Militare a Oblastului Sumî.
Atacurile au generat 256 de explozii în cadrul a 69 de incidente distincte în regiune.
Apti Alaudinov, comandantul Regimentului Akhmat din Cecenia care luptă pentru Rusia, le-a cerut recruţilor ruşi să se alăture frontului în regiunea Kursk, asigurându-i că cei care vor fi ucişi vor „merge în rai”, conform The Kyiv Independent.
Alaudinov, care nu luptă activ, a făcut aceste declaraţii într-un videoclip publicat pe 19 august.
În ciuda afirmaţiilor anterioare ale preşedintelui Vladimir Putin că recruţii nu vor fi implicaţi în lupte, războiul în curs a dus la conscripţionarea a 150.
000 de cetăţeni.
Raportările indică faptul că unii recruţi au fost desfăşuraţi în regiunea Kursk, iar aproximativ 250 dintre ei au fost capturaţi de forţele ucrainene.
O petiţie semnată de peste 5.
000 de mame ale recruţilor îi cere lui Putin să-şi retragă fiii de pe front.
Alaudinov, însă, a respins aceste preocupări, afirmând că recruţii trebuie să apere Rusia, susţinând că este „atacată.
” El a sugerat, de asemenea, că părinţii nemulţumiţi de compensaţia primită de recruţi ar trebui să ia în considerare semnarea unor contracte pentru o plată mai bună.
Alaudinov, un aliat apropiat al liderului cecen Ramzan Kadîrov, a subliniat că cei care mor apărându-şi patria vor fi recompensaţi în viaţa de apoi.
De la atacul ucrainenilor în Rusia, cel puţin 159 de recruţi ruşi au fost ucişi.
Pe măsură ce Ucraina continuă să avanseze, forţele sale au distrus un al treilea pod în regiunea Kursk, complicând eforturile Rusiei de a-şi reaproviziona trupele.
