Avertismentul Consiliului Fiscal. Deficitul bugetar va depăși 7% din PIB. Cheltuieli în creștere cu pensiile și salariile.

Spread the love

  Deficitul bugetar va depăşi cel mai probabil 7% din PIB și există riscul să se îndrepte către 8%, având în vedere execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024, se arată în raportul anual al Consiliului Fiscal (CF).

 „Execuţia bugetară pe primele şase luni ale anului 2024 a consemnat un deficit de 3,6% din PIB, cu aproape 1,3 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, determinat de creşterea accentuată a cheltuielilor bugetare, care a fost parţial contrabalansată de dinamica peste aşteptări a veniturilor bugetare.

 Pornind de la execuţia bugetară pe primele şase luni şi alte date, Consiliul Fiscal consideră că deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB”, arată raportul citat.

 Cheltuielile în creștere cu pensiile și salariile presupun costuri mai mari, aspect ce va fi resimțit spre finalul lui 2024.

 „Aceasta şi deoarece noua lege a pensiilor şi creşterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a lui 2024, iar sezonalitatea execuţiei bugetare este caracterizată de concentrarea unor categorii de cheltuieli în ultimele luni ale anului”, potrivit raportului Consiliului Fiscal.

 Proiectul de buget pe anul 2024 a avut în vedere o ţintă de deficit de 5% din PIB, conform metodologiei naţionale.

 În aprilie 2024, FMI a revizuit în scădere, la 2,8%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an.

Comisia Europeană anticipează o creştere a PIB real în România de 3,3% în 2024, peste prognoza FMI de 2,8%, dar a prognozat un deficit bugetar de peste 6,5% din PIB pentru 2024, în cazul României.

Consolidarea bugetară pe termen mediu este anticipată a se realiza exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată.

În absenţa unor politici suficient de concrete şi credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar şi creşterea gradului de colectare, balanţa riscurilor este clar înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal-bugetar pentru perioada 2025-2027, avertizează raportul Consiliului Fiscal.

 „Prin reforme fiscale şi pe piaţa muncii, precum şi printr-o colectare mai bună, România ar putea avea venituri fiscale sensibil peste 30% din PIB la orizontul anilor 2027-2028, un asemenea nivel fiind necesar de atins, având în vedere provocări actuale şi viitoare.

 Implementarea unui plan multianual de consolidare fiscală şi utilizarea eficientă a fondurilor europene puse la dispoziţia României constituie bazele unei ajustări graduale, care să minimizeze costurile economice şi sociale asociate şi să impulsioneze o creştere economică sustenabilă”, arată sursa citată.

 Ponderea datoriei publice în PIB a ajuns, la finalul lunii martie 2024, conform datelor oficiale publicate de Eurostat, la 51,6% din PIB.

„Dinamica nefavorabilă a execuţiei bugetare, din prima parte a anului 2024, se reflectă şi în creşterea ponderii datoriei publice în PIB.

Datele oficiale publicate de Eurostat indică o pondere a datoriei publice de 51,6% din PIB la finalul lunii martie 2024, peste al doilea prag de alertă, de 50%, prevăzut de LRFB.

În această situaţie, conform art.

13, alin.

(2) din LRFB, Guvernul trebuie să prezinte şi să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, aprobat prin act normativ la nivel de lege”, se menţionează în raport.

România se confruntă cu o politică fiscală ce necesită o serie de ajustări în vederea atingerii unui deficit bugetar sustenabil, a avertizat recent Banca Națională a României.

 „Calendarul electoral încărcat din anul curent nu exclude nici riscul unui derapaj fiscal suplimentar.

Noi întârzieri în ceea ce priveşte ajustarea acestui dezechilibru s-ar putea răsfrânge şi în cel extern, deja persistent şi, totodată, ar putea atrage penalizări din partea agenţiilor de rating, cu impact advers asupra primei de risc suveran şi, implicit, asupra cursului de schimb şi ratei anuale a inflaţiei”, avertizează analiștii Băncii Naționale a României.

 Citiți monitorulcj.

ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.

ro

Lasă un răspuns