Andreea Soare Germanii par să fie încă bântuiţi de amintirile Războiului Rece, când SUA au dislocat la Baza Aeriană Ramstein rachete Pershing II şi rachete de croazieră, la începutul anilor 1980, iar acum se opun dislocării de rachete cu rază lungă de acţiune SM-6 pe teritoriul german, scrie Stars and Stripes.
Germanii se opun dislocării rachetelor americane cu rază lungă de acţiune SM-6 în Germania.
Jumătate dintre respondenţii unui sondaj cred că dislocarea ar provoca un conflict cu Rusia La summitul NATO de la Washington, din acest an, SUA au anunţat că vor disloca, începând cu 2026, rachete cu rază lungă de acţiune SM-6 pe teritoriul german, pentru a întări apărarea acestui stat în cazul unui posibil conflict cu un stat inamic.
Deşi scopul dislocării este protejarea Germaniei, germanii nu par să fie încântaţi de această decizie, temându-se că ar putea provoca un conflict cu Rusia.
Însă nu este pentru prima dată când germanii se opun dislocării de echipamente militare americane în Germania.
La începutul anilor 1980, americanii au adus în Germania de Vest rachete Pershing II şi rachete de croazieră, iscând nemulţumiri în rândul cetăţenilor, care au protestat şi au blocat bazele militare americane strigând „Mergeţi acasă” sau „Nu vă placem”.
Vezi mai multe articole din categoria externe Acum, potrivit unui sondaj realizat de Civey, jumătate din respondenţi nu sunt de acord cu dislocarea de rachete americane cu rază lungă de acţiune în Germania.
Opoziţia vine mai ales din partea respondenţilor care stau în zona vechii Germanii de Est.
Legislatorii germani încearcă, acum, că calmeze cetăţenii, iar luni chiar le-au transmis care sunt motivele pentru care Germania trebuie să îşi întărească arhitectura de securitate în contextul invaziei Rusiei în Ucraina.
„Această dislocare nu reprezintă o înarmare conflictuală, ci o întărire a apărării ţării şi a capabilităţii NATO şi UE cu sisteme de arme pe care şi Rusia le are în dotare de ani de zile”, au transmis aceştia germanilor.
Unul dintre partidele germane se opune cu vehemenţă acestei dislocări, mai precis Alternativa pentru Germania, care s-a opus şi livrării de arme către Ucraina.
Membrii acestui partid cred că Germania va deveni o ţintă sigură pentru Rusia, odată dislocate rachetele pe teritoriul său.
Şi unii membri ai partidului lui Olaf Scholz şi-au exprimat preocupările faţă de această dislocare.
Nici Rusia nu vede cu ochi buni această acţiune şi a ameninţat cu slăbirea relaţiei ruso-germane dacă se concretizează planul SUA.
De asemenea, luna trecută, Vladimir Putin a ameninţat că va disloca arme similare în locaţii care să permită ţintirea unor obiective din Occident şi a făcut asemănări cu Războiul Rece şi, în special, cu dislocarea rachetelor Pershing II în Germania.
Analiştii cred că aceste comparaţii sunt, însă, exagerate, întrucât este vorba despre un număr mic de rachete, iar singura asemănare între dislocarea de acum şi cea de la începutul anilor 1980 este raza de acţiune a armelor.
Acordul din SUA şi Germania presupune dislocarea unor rachete de croazieră Tomahawk (bătaie de peste 2.
000 de km), a rachetelor balistice SM-6 şi a unor arme hipersonice care pot zbura la distanţe de peste 2.
500 de km.
Germania nu are rachete cu bătaie mare care pot fi lansate de la sol, iar racheta cu cea mai mare rază de acţiune a NATO, în acest moment, este ATACMS, care ajunge la o bătaie de 350 de km.
