Un cutremur cu magnitudinea 4,7 s-a produs sâmbătă, la ora locală 23:46, în judeţul Arad, zona Banat, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul a avut loc la adâncimea de cinci kilometri (km) în apropierea următoarelor oraşe: 59 km de Arad, 68 km vest de Deva, 72 km vest de Hunedoara, 77 km nord de Reşiţa.
În acest an, cea mai puternică mişcare tectonică, de magnitudine 4,3, a avut loc în judeţul Vrancea, în data de 15 ianuarie, la o adâncime de 74 de kilometri.
Din februarie 2023, cu excepția lunii aprilie, fiecare lună a anului trecut a fost marcată de seisme cu magnitudinea peste 4.
Cel mai puternic cutremur a fost cel din 14 februarie 2023, din județul Gorj, de 5,7 pe scara Richter.
13 februarie – Un cutremur cu magnitudinea 5,2 pe Richter s-a produs, la ora 16:58, în judeţul Gorj, la o adâncime de 16,5 kilometri şi a fost localizat la 109 km sud-vest de Sibiu.
Seismul a fost urmat de trei replici, cu magnitudini de 2,4, 2,8 şi 3,4 pe Richter.
Cea mai importantă replică, de 3,4 pe Richter, s-a produs la ora locală 17:50, la o adâncime de 8,2 kilometri la 104 km sud-vest de Sibiu.
În urma cuteremului puternic din Gorj, reprezentanții Institutului pentru Fizica Pământului declarau că nu există motive de îngrijorare, iar seismul din România nu ar fi avut legătură cu cutremurele din Turcia.
La distanță de o zi, în 14 februarie 2024, România era zguduită de unul dintre cele mai puternice seisme înregistrate, de 5,7 pe scara Richter, care s-a resimțit puternic în Cluj.
În urma acestuia, o serie de localități au înregistrat pagube.
Cuprinși de panică, oamenii au sunat la 112 pentru ajutor.
Ulterior, un nou val de replici ale cutremurului cu magnitudinea 5,7 din judeţul Gorj s-au înregistrat pe toată durata nopţii de marţi spre miercuri (14-15 februarie), majoritatea fiind de intensitate mică.
„Da, ne-am obișnuit cu zona Vrancei, însă aceasta nu înseamnă că pe teritoriul României nu există și alte focare potențiale de cutremure, iar Oltenia are un astfel de potențial.
Așa cum există și în Banat astfel de surse generatoare de cutremure, sunt «cutremurele bănățene» care, sigur, sunt mult mai rare și de mai mică intensitate decât cele vrâncene, care sunt mai adânci.
Însă, la un număr de ani, se fac resimțite și acestea, astfel încât nu trebuie să fim surprinși din cale afară.
Iar faptul că se resimt până la Cluj, aceasta se înscrie în logica transmisivității în rocile care alcătuiesc teritoriul României, pentru că odată pornită o vibrație, poate să parcurgă zeci sau chiar sute de kilometri până se stinge”, explica în februarie 2023 pentru monitorulcj.
ro profesorul geolog inginer Vlad Codrea, director de cercetare la Institutul Star al UBB.
Ca reacție la seismele care au îngrozit România, autoritățile promiteau un grup de lucru care să se ocupe de prevenirea, pregătirea și răspunsul în situații de urgență.
La scurt timp, în 17 februarie 2023 a avut loc o nouă replică a cutremurului din Gorj, cu magnitudinea de 4,3.
Ca urmare a evenimentelor seismice, la finalul lui februarie 2023, era înregistrat un interes crescut al românilor pentru asigurările de locuințe.
Seismele ce au debutat în a doua lună a anului trecut au produs fisuri la mai multe școli din Gorj.
În urma evaluărilor, în România erau înregistrate peste 115 școli cu risc seismic.
Din fericire, „vacanța de schi” a elevilor a făcut ca o tragedie să fie evitată, astfel că pe durata pauzei școlare autoritățile au realizat un inventar al școlilor cu risc seismic.
În județul Cluj nu au fost înregistrate imobile cu risc seismic în care să funcționeze instituții de învățământ.
Ulterior mișcărilor seismice din februarie, cutremurele au urmat cu regularitate: martie 2023, în Vrancea; mai 2023 – două seisme în Banat; iunie 2023 – cutremur în Banat și Vrancea, două seisme; iulie 2023 – cutremur în zona sesimică Vrancea; august 2023 – cutremur în zona Olteniei, județul Gorj; septembrie-octombrie 2023 – două cutremure în zona Vrancea; noiembrie 2023 – cutremur în Gorj; decembrie 2023 – cutremur în zona seismică Vrancea.
Toate seismele înregistrate pe parcursul anului trecut au avut magnitudinea de peste 4 grade pe scara Richter.
Însă, coordonatorul regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală, din cadrul Băncii Mondiale, avertiza anul trecut asupra riscului la care este expusă țara noastră în cazul unui seism de proporții, precum cutremurul înregistrat în martie 1977.
România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană, cu sute de vieţi pierdute şi zeci de mii de clădiri avariate în cutremure în ultimii 200 de ani.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsFoto: depositphotos.
comCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
