Sursa foto: Hepta / Mediafax Foto Mai multe naţiuni europene au reintrodus sau extins serviciul militar obligatoriu pe fondul ameninţării în continuă creştere din partea Moscovei, ca parte a unei serii de politici menite să sporească apărarea, scrie CNN.
„Ne dăm seama că este posibil să trebuiască să ajustăm modul în care ne mobilizăm pentru război şi modul în care producem echipamente militare şi recrutăm şi instruim personalul”, a declarat Robert Hamilton, şeful departamentului de cercetare Eurasia din cadrul Foreign Policy Research Institute, care a fost ofiţer în armata SUA timp de 30 de ani.
Vezi mai multe articole din categoria externe Riscurile unui război mai mare în Europa au crescut după ce preşedintele Vladimir Putin a decis lansarea invaziei ruseşti în Ucraina, urmărindu-şi scopul de a „recrea imperiul sovietic”, a declarat generalul Wesley Clark (Ret.
), care a fost comandantul suprem al forţelor aliate ale NATO în Europa.
„Aşa că avem acum un război în Europa pe care nu credeam că îl vom mai vedea vreodată”, a declarat Clark, care a condus forţele NATO în timpul războiului din Kosovo.
„Nu este clar dacă acesta este un nou Război Rece sau un război fierbinte emergent”, a continuat el, dar „este un avertisment foarte iminent pentru NATO că trebuie să ne reconstruim apărarea”.
O serie de ţări europene au renunţat la recrutarea obligatorie după sfârşitul Războiului Rece.
Spre exemplu, Germania are serviciul militar obligatoriu suspendat din 2011, iar România s-a renunţat la acest lucru odată cu aderarea la NATO.
Cu toate acestea, mai multe naţiuni – în special din Scandinavia şi Ţările Baltice – au reintrodus-o în ultimii ani, în mare parte din cauza ameninţării ruse.
Letonia este cea mai recentă ţară care a implementat recrutarea.
Serviciul militar obligatoriu a fost reintrodus la 1 ianuarie anul acesta, după ce fusese abolit în 2006.
În plus, alte ţări care au introdus o anumită formă de serviciu militar obligatoriu sunt Austria, Estonia sau Grecia.
Dezbateri cu privire la recrutarea obligatorie au avut loc şi în alte ţări europene care nu o cer în prezent.
De exemplu, fostul premier britanic Rishi Sunak a lansat ideea introducerii serviciului militar obligatoriu în timpul campaniei sale electorale, în cazul în care Conservatorii ar fi obţinut un nou mandat la conducerea Marii Britanii.
Îngrijorările s-au intensificat mai ales în Germania, acolo unde ministrul Apărării, Boris Pistorius, a afirmat în mai multe rânduri că va fi nevoie ca Germania să revină la o formă de serviciu militar, mai ales în cazul izbucnirii unui conflict.
În luna iunie, acesta a propus armata voluntară, spunând că Germania trebuie să fie pregătită de război până la sfârşitul acestui deceniu.
Pe de altă parte, România are, în prezent, un serviciu militar pe înrolare voluntară.
În ultimul an, Ministerul Apărării a făcut mai multe apeluri de recrutare a rezerviştilor voluntari.
În 2024, s-a lansat un proiect care prevede un serviciu militar voluntar de patru luni, pentru cei cu vârste între 18 şi 35 de ani, care vor fi remuneraţi.
Alianţa NATO şi-a revizuit strategia şi şi-a consolidat capacităţile în ultimul deceniu, ca răspuns la ameninţarea tot mai mare din partea Moscovei.
În cadrul summitului NATO de la Washington din acest an din 9-11 iulie, creşterea capacităţii de consolidare a apărării a fost un subiect central în cadrul discuţiilor.
„Din 2014, NATO a trecut prin cea mai semnificativă transformare a apărării noastre colective dintr-o generaţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Farah Dakhlallah, pentru CNN.
În timp ce aliaţii NATO „sunt cu siguranţă pregătiţi să lupte în seara asta”, există încă întrebarea dacă aceştia sunt pregătiţi pentru un război prelungit, cum ar fi cel din Ucraina.
