Războiul din Ucraina, ziua 874.
Comitetul bipartizan al Congresului solicită Casei Albe să dezvăluie dacă Rusia împărtăşeşte informaţii despre armele din SUA cu China / Marea Britanie şi UE intenţionează să combată „flota din umbră” a Rusiei Bilanţul atacului rusesc din 14 iulie asupra oraşului Myrnohrad din regiunea Doneţk a crescut la trei morţi, operaţiunile de salvare fiind încheiate, a anunţat Ministerul de Interne la 16 iulie.
Alexei Smirnov, guvernatorul interimar al regiunii Kursk, a declarat, de asemenea, că o dronă ucraineană a lansat explozibil în oraşul Tyotkino, situat la aproximativ 70 de kilometri de Korenovo.
Smirnov a afirmat că explozibilul a aterizat pe o casă şi a rănit rezidentul acesteia.
Vezi mai multe articole din categoria externe Rusia, membru permanent al Consiliului, a preluat preşedinţia rotativă de o lună la 1 iulie, pentru prima dată din aprilie 2023.
În regiunea Harkov, o femeie de 51 de ani şi un bărbat de 52 de ani au fost răniţi când Rusia a lovit satul Kindrashivka din districtul Kupiansk cu puţin timp înainte de miezul nopţii, la 15 iulie, a declarat guvernatorul Oleh Syniehubov.
Donald Trump planifică să împingă Ucraina în negocieri de pace cu Rusia în cazul unei realegeri, conform unei scrisori a prim-ministrului ungar Viktor Orban adresată liderilor UE, raportată de Financial Times pe 16 iulie.
Orban, cunoscut pentru legăturile sale strânse cu Trump, a afirmat că acesta va acţiona imediat ca mediator pentru pace după victoria sa, evitând perioada obişnuită de inaugurare.
Afirmaţiile lui Orban reflectă declaraţiile anterioare făcute în martie despre poziţia lui Trump în conflictul Rusia – Ucraina, sugerând că Trump ar putea suspenda sprijinul financiar pentru Ucraina.
Scrisoarea lui Orban vine după o serie de întâlniri la care au participat Trump, preşedintele rus Vladimir Putin, preşedintele chinez Xi Jinping şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, pe care Orban le-a descris drept o ”misiune de pace.
” În ciuda afirmaţiilor lui Orban despre disponibilitatea lui Trump de a media pacea, nu a fost furnizat un răspuns oficial din partea reprezentanţilor lui Trump referitor la scrisoare.
Comentariile lui Orban intervin în contextul tensiunilor geopolitice în curs şi al speculaţiilor privind strategiile de politică externă ale lui Trump, în special în ceea ce priveşte Ucraina şi condiţiile de ajutor din partea SUA.
Într-un efort de a continua reprimarea disidenţei politice cu privire la invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, legislaţia propusă ar permite Serviciului federal rus de monitorizare financiară (Rosfinmonitoring) să adauge pe listă persoanele condamnate pentru răspândirea de ”informaţii false” despre armata rusă – cu condiţia ca acestea să fie motivate de ură definită în sens larg.
Comitetul bipartizan al Congresului a solicitat Casei Albe să dezvăluie dacă Rusia împărtăşeşte cu China informaţii despre armele americane folosite în Ucraina.
Legislatorii din comitetul select al Camerei pentru China au trimis o scrisoare consilierului pentru securitate naţională, Jake Sullivan, întrebând dacă Moscova a împărtăşit vreo „cunoştinţă” cu Beijingul.
Ei şi-au exprimat îngrijorarea că orice informaţie obţinută de Rusia pe câmpul de luptă ar putea fi propagată în China.
În ciuda neutralităţii oficiale a Chinei în războiul Rusiei din Ucraina şi a negării furnizării de ajutor letal, legăturile dintre Beijing şi Moscova continuă să se întărească.
SUA şi alte ţări au acuzat China că ajută Rusia prin furnizarea de utilaje, tehnologie pentru arme, imagini satelitare, semiconductori şi alte tehnologii cu dublă utilizare.
Preşedintele republican al comitetului, John Moolenaar, şi democratul Raja Krishnamoorthi au subliniat necesitatea de a presupune că Rusia transmite informaţii despre vulnerabilităţile sistemelor de arme americane şi aliate către China.
Oficialii europeni au susţinut, de asemenea, că companiile chineze dezvoltă drone de atac similare cu modelele iraniene pentru a ajuta Rusia.
Ministerul Apărării din China a anunţat exerciţii navale comune cu Rusia, la scurt timp după ce NATO a declarat că China este un „facilitator decisiv” al invaziei Rusiei în Ucraina, o afirmaţie pe care Beijingul a respins-o.
Consiliul Naţional de Securitate al Casei Albe nu a comentat încă scrisoarea.
La 15 iulie, ultima navă de patrulare a Flotei Mării Negre a Rusiei a părăsit Crimeea ocupată, a confirmat purtătorul de cuvânt al Marinei Ucrainei, Dmytro Pletenchuk.
Nava, desemnată ca Proiect 1135, a părăsit Sevastopol şi nu este echipată cu rachete de croazieră, dar transportă alte arme.
Această mişcare este văzută ca parte a unei tranziţii între baze şi indică recunoaşterea de către Rusia a faptului că trebuie să părăsească Crimeea.
Loviturile ucrainene au redus semnificativ prezenţa navală a Rusiei în Marea Neagră, aproximativ 30% din Flota Mării Negre a Rusiei fiind pierdută sau dezactivată.
Atacurile de succes ale Ucrainei au forţat Rusia să-şi relocheze o mare parte din forţele navale din Crimeea în oraşul-port rus Novorossiysk, care a devenit acum o bază cheie pentru flotă.
Un incendiu de proporţii a izbucnit la o fabrică de echipamente de joasă tensiune din regiunea Kursk, a raportat guvernatorul Alexei Smirnov la 16 iulie.
Marea Britanie intenţionează să colaboreze cu mai multe state membre ale Uniunii Europene pentru a contracara „flota din umbră” a Rusiei, formată din tancuri petroliere vechi şi în mare parte neasigurate, a raportat Bloomberg pe 15 iulie, informează The Kyiv Independent.
Aceste tancuri transportă petrol peste plafonul de preţ de 60 de dolari pe baril stabilit de UE, SUA şi G7 în decembrie 2022 pentru a reduce veniturile Rusiei din combustibili fosili.
Un proiect de declaraţie arată că, în timpul unei reuniuni a Comunităţii Politice Europene pe 18 iulie, găzduită de prim-ministrul britanic Keir Starmer, un număr nespecificat de guverne sunt aşteptate să sprijine planul.
„Flota din umbră” este considerată o ameninţare din cauza întreţinerii precare, lipsei de asigurare şi încălcărilor standardelor de siguranţă şi mediu.
Iniţiativa urmăreşte să partajeze informaţii despre flotă pentru a coordona răspunsurile, a implica sectorul privat şi a aborda riscurile reprezentate de aceste nave.
Oficialii şi experţii din diverse ţări vor forma un grup pentru a lua măsuri urgente şi concrete pentru a împiedica şi mai mult veniturile din petrol ale Rusiei.
Sancţiunile asupra altor nave ruseşti ar putea fi, de asemenea, luate în considerare.
Documentul îndeamnă părţile interesate din domeniul maritim să respecte obligaţiile şi să sprijine prevenirea, detectarea şi raportarea activităţilor „flotei din umbră”.
Acest efort se aliniază cu strategia Ucrainei de a ţinti industria petrolieră rusă, care a perturbat deja 12-14% din capacitatea de rafinare a Rusiei prin atacuri cu drone.
Cu toate acestea, aceste atacuri au atras critici din partea oficialilor americani preocupaţi de impactul potenţial asupra pieţei energetice globale.
