Declaraţia finală a summitului NATO menţionează că regiunea Mării Negre este de importanţă strategică pentru Alianţă şi precizează c ă aceasta va monitoriza în continuare evoluţiile din regiune, axându-se pe ameninţările de securitate.
Statele membre NATO au decis miercuri, la Washington, că ajutorul lor militar pentru Ucraina va atinge minimum 40 de miliarde de euro, potrivit textului declaraţiei finale.
Suma de 40 de miliarde de euro ar putea fi majorată, a anunțat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Acest angajament de 40 de miliarde de euro corespunde sumei pe care ţările NATO au cheltuit-o anual pentru a ajuta militar Ucraina de la invazia rusă, în februarie 2022.
De altfel, sprijinul militar estimat la 40 de miliarde de euro reprezintă un angajamet anual.
Este o sumă „minimă”, a declarat Jens Stoltenberg, care a arătat că ar putea fi revizuită în funcţie de nevoile Kievului.
În contextul summitului și a declarației adoptate, Ungaria, cea care se opune sprijinului oferit Ucrainei, a fost scutită de această dată de la contribuția stabilită de aliați.
„Intenţionăm să eliberăm un pachet de bază de cel puţin 40 de miliarde de euro pentru anul viitor, iar apoi să menţinem asistenţa de securitate la un nivel sustenabil, pentru ca Ucraina să câştige”, au declarat cele 32 de țări membre NATO, prezente la summitul de la Washington.
NATO a declarat în summitul de la Washington că vor rămâne „puternic angajați pentru securitatea și stabilitatea” regiunii Mării Negre, în declarația oficială alături de Balcanii de Vest.
Alianța au precizat că vor urmări acțiunile din regiune și vor oferi sprijin necondiționat celor trei țări de la Marea Neagră: România, Bulgaria și Turcia.
Trupele rusești au intrat fără voie în Republica Moldova, iar NATO cere de urgență retragerea lor.
De asemenea, aliații salută „eforturile Moldovei de a continua reformele democratice şi progresele sale, cum este şi cazul Bosniei şi Herțegovina, cu integrarea europeană, şi suntem dedicaţi sprijinirii capabilităţilor lor de securitate şi apărare şi dezvoltării capacităţii lor de a contracara ameninţări hibride”.
Articol semnat de Alina Petric.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
