Războiul din Ucraina, ziua 864.
Victime civile au fost raportate în regiunile Doneţk, Dnipropetrovsk şi Herson.
Statul Major General ale Forţelor Armate ale Ucrainei au anunţat pe 6 iulie că Rusia a suferit pierderi de 549.
840 de militari de la începutul invaziei sale în Ucraina, începând cu 24 februarie 2022.
Vezi mai multe articole din categoria externe Aceasta include 1.
260 de pierderi suferite de forţele ruse în ultima zi.
Conform raportului, Rusia a mai pierdut 8.
153 de tancuri, 15.
629 de vehicule blindate de luptă, 20.
053 de vehicule şi rezervoare de combustibil, 14.
897 de sisteme de artilerie, 1.
115 de sisteme de rachete de lansare multiplă, 878 de sisteme de apărare antiaeriană, 360 de avioane, 326 de elicoptere, 11.
809 drone, 28 de nave şi bărci şi un submarin.
Apărarea aeriană ucraineană a doborât 24 din cele 27 de drone de atac de tip Shahed lansate de Rusia în cursul nopţii de 6 iulie, au raportat Forţele aeriene.
Rusia ar fi lansat dronele din Crimeea, precum şi din regiunea Kursk din Rusia.
În ultimele luni, atacurile ruseşti asupra infrastructurii critice au vizat tot mai mult instalaţiile energetice ucrainene.
Un atac cu drone ruseşti în cursul nopţii de 6 iulie a provocat pagube infrastructurii energetice din regiunea Sumî, lăsând mai multe comunităţi din regiune fără curent electric, a raportat Administraţia militară a regiunii Sumî.
Atacurile cu drone asupra oraşului Shebekino din Belgorod Oblast din Rusia, în noaptea de 6 iulie, au avariat mai multe clădiri, vehicule şi o instalaţie industrială, rănind în acelaşi timp o persoană, a afirmat guvernatorul Vyacheslav Gladkov.
Atacurile cu drone care au vizat regiunea Krasnodar Krai din Rusia au provocat incendii la două depozite de petrol în cursul nopţii de 6 iulie, avariind, de asemenea, un turn de comunicaţii, au raportat diverse instituţii media ruse.
Batalionul 206 din cadrul Brigăzii 241 a Ucrainei, staţionat în prezent în Niu-York, regiunea Doneţk, a semnalat lipsa sprijinului adecvat din partea Brigăzii separate mecanizate 41, ceea ce a contribuit la câştigurile semnificative ale Rusiei în zonă.
Batalionul, parte a Forţelor de Apărare Teritorială, a fost relocat în sectorul Toretsk în iunie, în contextul intensificării ofensivelor ruseşti.
Liderii de pluton din Batalionul 206 au exprimat îngrijorări cu privire la lipsa de sprijin şi coordonare din partea Brigăzii 41.
Ei au descris misiuni ce depăşeau capacităţile lor de infanterie uşoară, precum penetrarea logistică a inamicului cu personal şi armament minimal.
Această lipsă de întărire adecvată şi direcţionare tactică a dus la dificultăţi în menţinerea poziţiilor, ceea ce a permis forţelor ruse să avanseze 3 kilometri în regiunea sudică a Niu-Yorkului.
Roman Kulyk, comandant adjunct al Batalionului 206, a criticat aşteptările nerealiste ale Brigăzii 41 şi incapacitatea de a recunoaşte limitele batalionului, exacerbate de condiţiile prelungite de luptă şi resursele insuficiente.
Cu toate acestea, biroul de presă al Brigăzii 41 nu a răspuns încă la plângerile exprimate.
Situaţia subliniază dificultăţile continue în coordonarea şi sprijinul în cadrul forţelor ucrainene în faţa agresiunii ruse persistente.
Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a subliniat necesitatea evitării unui acord „Minsk III” pentru a asigura pacea în Ucraina, cerând continuarea sprijinului puternic din partea aliaţilor pe 5 iulie.
Reflectând asupra Acordurilor de la Minsk anterioare, Stoltenberg a remarcat eşecurile lor în oprirea ostilităţilor.
Minsk I, semnat în 2014, şi Minsk II, în 2015, au fost acorduri menite să stabilească încetarea focului în urma agresiunii Rusiei, dar au fost încălcate în mod repetat de Moscova, conducând la noi avansuri în teritoriul ucrainean.
Stoltenberg a criticat aceste acorduri pentru că au oferit doar Rusiei timp să-şi consolideze poziţia, ceea ce a dus în cele din urmă la invazia din 2022.
Vorbind înainte de Summitul NATO de la Washington, el a evidenţiat poziţia fermă a NATO împotriva forţării Ucrainei să accepte concesii teritoriale sau să renunţe la aderarea la NATO drept condiţii pentru un armistiţiu.
Stoltenberg a prezentat angajamentele actuale şi viitoare ale NATO, incluzând un pachet de sprijin cuprinzător pentru Ucraina.
Acesta include instruire militară avansată, angajamente financiare, acorduri de securitate şi o cooperare mai profundă privind interoperabilitatea militară.
Iniţiativele precum noul centru de instruire şi educaţie din Polonia ilustrează devotamentul NATO pentru întărirea capacităţilor de apărare ale Ucrainei.
Între timp, consilierii fostului preşedinte american Donald Trump au sugerat recent oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, cu excepţia cazului în care aceasta consimte la un armistiţiu şi la negocieri de pace cu Rusia.
Ucraina a respins constant astfel de propuneri, considerându-le ca oportunităţi pentru Rusia de a se regrupa militar.
La 5 iulie, ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a vorbit cu noul secretar de externe britanic, David Lammy, pentru a-l felicita pentru preluarea funcţiei sale diplomatice, scrie Kyiv Independent.
Kuleba şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul ferm al Regatului Unit faţă de Ucraina în diverse domenii, subliniind importanţa continuării relaţiilor bilaterale şi a cooperării.
În conversaţia lor, Kuleba şi Lammy au subliniat semnificaţia viitorului summit NATO de la Washington şi au discutat următorii paşi pentru consolidarea legăturilor dintre Ucraina şi Regatul Unit.
Kuleba l-a invitat pe Lammy să viziteze Ucraina, iar Lammy a acceptat invitaţia.
Numirea lui Lammy a urmat victoriei decisive a Partidului Laburist în recentele alegeri generale din Regatul Unit.
În timpul unei vizite anterioare la Kiev, în luna mai, Lammy, pe atunci secretar de externe din umbră, a asigurat sprijinul continuu pentru Ucraina şi a condamnat acţiunile preşedintelui rus Vladimir Putin drept un „nou fascism în Europa.
” El a reasigurat că, în ciuda schimbării politice din Regatul Unit, politica ţării de a sta alături de Ucraina va rămâne neschimbată.
Această discuţie reflectă angajamentul ambelor naţiuni pentru o alianţă puternică, mai ales în faţa conflictelor regionale în desfăşurare şi a provocărilor geopolitice.
