Ficatul este un organ vital deoarece îndeplinește o gamă variată de funcții.
Totodată, acesta este un organ predispus la foarte multe tipuri de patologii ale caror cauze variază de la infecțiile de natură bacteriană, virală și parazitară, până probleme mult mai grave.
Dacă ficatul nu funcționează corect din cauza bolilor hepatice, acest lucru poate avea efecte grave asupra sănătății.
Una dintre acestea este cancerul hepatic.
Cancerul hepatic este o boală în care se dezvoltă tumori maligne sau benigne în ficat.
Cele mai comune tipuri de cancer hepatic sunt carcinomul hepatocelular și colangiocarcinomul.
Într-un interviu acordat monitorulcj.
ro, chirurgul Nasser Abdul Halim a discutat despre factorii de risc care favorizează apariția bolilor hepatice și cum poti fi prevenite.
Reporter: Care sunt cele mai frecvente simptome ale cancerului hepatic și ale altor boli hepatice pe care pacienții ar trebui să le monitorizeze?Nasser Abdul Halim: Este foarte greu să spunem care sunt simptomele deoarece cancerul hepatic este o „umbrelă” care ține sub ea foarte multe alte tipuri de cancere, pentru că este un tip de cancer care este numit cancer primar, adică care se dezvoltă din celulele ficatului și sunt tipuri de cancere care sunt metastatice adică cancere secundare.
Cancerele secundare ale ficatului pornesc dintr-un alt organ, de exemplu intestinul gros, și se răspândesc prin corp și ajung la ficat și acolo cresc.
De aceea este foarte greu să spunem care este simptomul cel mai frecvent, dar de obicei pacienții care dezvoltă un cancer primar al ficatului, prezintă simptome de durere, durere în abdomenul superior drept sau pot să prezinte icter (când ochii și pielea devin galbeni).
Aceste simptome nu sunt specifice pentru cancer.
Durerea poate să fie din mai multe cauze.
De cele mai multe ori, cancerul hepatic este găsit întâmplător.
Metastazele hepatice de obicei sunt descoperite la pacienți care se cunosc cu alte tipuri de cancere și sunt sub supraveghere.
Reporter: Ce rol joacă infecțiile virale, cum ar fi hepatita B și C, în apariția cancerului hepatic și cum pot fi prevenite?Nasser Abdul Halim: Continuăm să vedem oameni cu hepatita B și C care nu se tratează și sunt un factor de risc major la dezvoltarea cancerului primar hepatic.
Reporter: Care sunt persoanele predispuse la cancer hepatic?Nasser Abdul Halim: În principiu sunt persoanele care sunt cu hepatita B sau C, care au un consum foarte ridicat de alcool și cronic, care dezvoltă ciroză, oamenii care au „ficat gras” adică au un nivel ridicat de grăsimi în ficat.
Există un grup de oameni care sunt expuși la tot felul de toxine, mai ales aflatoxina, și aceasta poate să provoace cancerul hepatic.
Reporter: Care sunt opțiunile actuale de tratament pentru cancerul hepatic în stadii incipiente și stadii avansate?Nasser Abdul Halim: Dacă discutăm de tipul de cancer primar, avem o baterie întreagă de tratamente care ne ajută să prelungim viața și chiar să ajungem la vindecarea acestui cancer.
Cel mai eficient este intervenția chirurgicală, adică să scoatem o parte din ficat cu tumora respectivă.
Cel mai bun ar fi transplantul hepatic pentru că acesta rezolvă și problema cirozei și a cancerului.
Potrivit datelor Registrului Național de Transplant, 488 de români așteaptă în acest moment un transplant hepatic.
Chirurgul Nasser Abdul Halim a atras atenția că numărul de donatori este mult mai mic față de cei care au nevoie de el.
Reporter: Ce îi lipsește României din punct de vedere al transplantului hepatic.
Nasser Abdul Halim: Numărul de donatori este foarte redus (…) Lucrând la Paris numărul de transplanturi hepatice la nivel național este de peste 1.
000 pe an ceea ce este foarte mult.
Pentru a ridica numărul de donatori în România avem nevoie de două lucruri esențiale.
Primul lucru este să educăm populația pentru asemenea idee.
Nu este ușor să acceptăm că o persoană dragă moare, iar moartea cerebrală nu este un deces obișnuit.
Creierul moare, iar pacientul poate fi ținut pe aparate până să se facă recoltarea organelor.
O persoană care moare într-un accident rutier nu poate fi donator pentru că organele nu pot fi recoltate după câteva ore ce persoane moare.
Populația trebuie să știe că sunt mulți oameni a căror șansă la viață este prin donarea organelor persoanelor decedate.
Viața unei persoane care așteaptă un transplant de inimă, ficat, rinichi, se schimbă radical după ce primește noul organ.
Al doilea lucru este la nivel de legislație.
În România la stadiul actual donatorul trebuie să accepte că după moarte îi vor fi donate organele, sau să accepte familia.
În Franța și în Spania numărul de donatori este atât de ridicat pentru că este invers.
Fiecare om care poate fi donator și devine unul.
În străinătate se întreabă familia dacă este împotriva donării de organe.
Nasser Abdul Halim este un medic chirurg din Nazaret (Israel), care și-a continuat studiile la UMF Cluj-Napoca.
Acesta a apărut în opinia publică după ce în luna octombrie 2022 a reușit să salveze un suporter care a intrat în stop cardio-respirator la meciul de fotbal CFR Cluj – Slavia Praga.
Nasser este chirurg generalist cu supraspecializare în chirurgia hepatică, a căilor biliare și pancreasul, și pe transplant hepatic.
„Ambii mei părinți sunt medici și au învățat la Cluj.
Să devin medic a fost un lucru natural.
De ce am venit la Cluj? Pentru că am văzut că părinții mei au învățat într-un loc foarte bun, iar experiența lor în Cluj a fost una frumoasă (…) Am decis ca locul unde doresc să învăț este Clujul și nu am greșit (…) Am dobândit foarte multă experiență practică care mă ajută în viața de zi cu zi.
În prezent sunt medic chirurg specialist în chirurgie generală în Israel și fac supraspecializarea la Paris la cel mai mare centru hepatic din Europa”, a declarat Nasser Abdul Halim.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
