Laura Buciu Laura Buciu Confruntându-se cu o economie în declin, cu tensiuni regionale şi cu posibila realegere a lui Donald Trump, a cărui administraţie a încercat să izoleze Republica Islamică, conducerea Iranului încearcă să aibă o prezenţă ridicată la vot pentru a-şi susţine agenda, potrivit NBC News.
Iranienii votează pentru un nou preşedinte, după ce Raisi a murit în accident aviatic Milioane de iranieni se îndreaptă spre urne vineri, în cadrul alegerilor anticipate convocate după ce preşedintele Ebrahim Raisi a murit într-un accident de elicopter luna trecută.
Confruntându-se cu o economie în declin, tensiuni regionale şi cu potenţiala realegere a lui Donald Trump în SUA, a cărui administraţie a lucrat pentru a izola Republica Islamică, conducerea Iranului caută o participare ridicată la vot pentru a-şi aproba agenda de linie dură.
Votul rapid a fost convocat după ce Raisi a murit într-un accident de elicopter la 19 mai, Iranul încercând să îl înlocuiască pe clericul de linie dură care era văzut ca un potenţial succesor al liderului suprem iranian Ayatollah Ali Khamenei.
Vezi mai multe articole din categoria externe Liderii iranieni au considerat în mod tradiţional o prezenţă ridicată la vot drept un semn de legitimitate – şi acest lucru este cu atât mai important acum, când ţara încearcă să demonstreze continuitate şi stabilitate în urma morţii lui Raisi.
Înaintea votului de vineri, Khamenei a făcut apel la o participare „maximă”.
Însă alegerile parlamentare din martie au înregistrat o prezenţă scăzută, de 41%, potrivit Reuters, care l-a citat pe ministrul de interne al ţării.
Pentru mulţi iranieni, alegerile sunt doar o formalitate pentru a conferi o iluzie de democraţie, a declarat Afshin Shahi, profesor asociat în politica Orientului Mijlociu la Universitatea Keele din Anglia.
„În consecinţă, marea majoritate a populaţiei nu mai ia în serios aceste alegeri”, a spus el.
Campania a început cu şase candidaţi selectaţi de un grup de clerici şi jurişti de linie dură – o listă care a fost restrânsă de Consiliul Gardienilor numit de Iran din 80 de candidaţi iniţiali.
Doi au renunţat la candidatură în ultimele zile.
Dintre cei patru rămaşi, trei sunt consideraţi membri ai liniei dure aliniaţi lui Khamenei, inclusiv unul care este cleric.
În mod surprinzător, unui candidat relativ progresist i s-a permis să candideze.
Candidatul mai moderat, Masoud Pezeshkian, este chirurg cardiolog şi fost ministru al sănătăţii, care şi-a bazat campania pe promisiunea de a îmbunătăţi relaţiile cu Occidentul, inclusiv prin negocierea unei reveniri la JCPOA din 2015, care a limitat programul nuclear al Teheranului în schimbul reducerii sancţiunilor.
Nu se aşteaptă ca alegerile să aducă schimbări radicale, iar Khamenei va continua să ia deciziile cu privire la toate problemele de stat, însă preşedintele poate avea o anumită influenţă asupra modului în care aceste politici sunt puse în aplicare.
