NATO a anunţat vineri că îşi va asuma un rol mai important în coordonarea livrărilor de armament pentru Ucraina, preluând conducerea de la Statele Unite în contextul candidaturii la preşedinţie a republicanului Donald Trump, care are o poziţie critică faţă de Alianţă.
Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a declarat presei, la Bruxelles, că „aceste eforturi nu transformă NATO în parte a conflictului” dintre Ucraina şi Rusia, însă „vor întări sprijinul nostru pentru Ucraina, ca să îşi exercite dreptul la autoapărare”, relatează Reuters și Agerpres.
Miniştrii apărării din ţările aliate au susţinut vineri planul de coordonare a asistenţei militare de către NATO, informează și agenția DPA.
„Am convenit asupra unui plan care stabileşte modul în care NATO va conduce coordonarea asistenţei de securitate şi a instruirii”, a spus Stoltenberg.
În acest sens, se va organiza o misiune oficială cu denumirea de NSATU (NATO Security Assistance and Training for Ukraine – Asistenţă de securitate şi instruire NATO pentru Ucraina), cu comandamentul la un complex american din Wiesbaden, în Germania, şi cu noduri logistice în estul teritoriului Alianţei.
Comandantul NSATU va fi un general-locotenent subordonat comandantului suprem din Europa al Alianţei.
Misiunea va avea un efectiv de circa 700 de oameni din state membre şi partenere ale NATO, a precizat Stoltenberg.
Aceştia vor superviza instruirea forţelor armate ucrainene în unităţi din statele aliate, vor planifica şi coordona donaţiile pentru Ucraina şi vor ajuta la dezvoltarea pe termen lung a armatei acestei ţări.
Conform surselor DPA, planul fusese aprobat la nivel inferior încă de joi.
Oficial, proiectul va fi lansat la summitul NATO de la Washington, din iulie.
Reuters reaminteşte că Ungaria a renunţat miercuri la opoziţia faţă de pachetul de asistenţă pentru Ucraina pe care NATO urmăreşte să îl adopte la summit.
În timpul unei vizite a lui Stoltenberg la Budapesta, premierul ungar Viktor Orban a declarat că ţara sa nu va bloca deciziile Alianţei, însă nu se va implica în acţiuni.
Ungaria a făcut opinie separată în NATO privind relaţiile cu Moscova întreţinute în continuare de Orban după invazia rusă în Ucraina şi prin refuzul de a le trimite arme ucrainenilor.
După ce Rusia a declanşat invazia în Ucraina în februarie 2022, Statele Unite au convocat ţările cu poziţii similare la baza aeriană Ramstein din Germania, unde a fost fondat un grup din care fac parte în prezent 50 de state; acestea se reunesc periodic pentru a răspunde cererilor de armament ale Kievului prin angajamente din partea donatorilor.
Aşa-numitul grup de la Ramstein va continua să existe ca un forum politic condus de SUA, însă NATO va prelua nivelul militar inferior, care coordonează livrările de armament şi instruirea militarilor ucraineni.
Conform agenţiei Reuters, coordonarea de către NATO este în general considerată un efort de „protecţie anti-Trump”, prin care alianţa primeşte un rol mai direct în războiul împotriva Rusiei, deşi nu ajunge până la angajarea propriilor sale forţe.
Diplomaţii recunosc că efectul va fi limitat, deoarece Statele Unite rămân cea mai mare putere din NATO şi asigură cea mai importantă parte din armamentul pentru Ucraina, deci Washingtonul ar putea în continuare să reducă ajutorul occidental pentru Kiev.
În ceea ce priveşte oferta de negocieri formulată de preşedintele rus Vladimir Putin, Stoltenberg a apreciat că „nu este făcută cu bună-credinţă”.
Putin a propus în schimbul încheierii conflictului o retragere a forţelor ucrainene din toate teritoriile ţării lor revendicate de Rusia şi renunţarea oficială a Ucrainei la intenţia de a adera la NATO.
Secretarul general doreşte ca aliaţii să se angajeze şi în privinţa menţinerii nivelului actual al asistenţei pentru Ucraina, estimată la 40 de miliarde de euro anual.
Suma ar urma să fie distribuită proporţional cu produsul intern brut al fiecărui stat membru.
Acordul privind NSATU nu include niciun angajament financiar.
Miniştrii apărării au discutat la Bruxelles şi despre întărirea descurajării militare şi consolidarea industriei de apărare printr-o „cerere durabilă”, a mai spus Stoltenberg.
NATO a stabilit de mai multă vreme un obiectiv de 2% din PIB pentru bugetele naţionale de apărare; nivelul fusese atins doar de câteva ţări înainte de invazia rusă în Ucraina, reaminteşte DPA.
La sosirea la Bruxelles, ministrul eston al apărării, Hanno Pevkur, a afirmat însă că procentajul de 2% este insuficient şi a propus ridicarea obiectivului la 2,5%; Estonia a alocat deja anul acesta 3,4% şi intenţionează să se menţină la peste 3% din PIB pentru apărare şi anul viitor.
Pevkur a menţionat că Rusia alocă sectorului militar aproape 9% din PIB, faţă de 3-3,5% în cele trei republici baltice şi în Polonia.
