Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi că membrii alianței de apărare conduse de SUA vor lua măsuri mai dure împotriva spionilor ruși, ca răspuns la campania de activități ostile a Moscovei, care a inclus acte de sabotaj și atacuri cibernetice, scrie Politico.
„Am văzut mai multe exemple de sabotaj, de încercări de incendiere, de atacuri cibernetice, de dezinformare”, a declarat Stoltenberg, în fața reporterilor, înainte de o reuniune a miniștrilor apărării din țările NATO care va avea loc joi și vineri la Bruxelles.
„Mă aștept ca miniștrii NATO să abordeze campania rusă de activități ostile împotriva aliaților” din cadrul NATO, a precizat el.
„De asemenea, vom lucra apoi la opțiunile de răspuns ale NATO, care mă aștept să includă o mai mare conștientizare, schimbul de informații, domeniul de intelligence, intensificarea protecției infrastructurii critice, inclusiv a infrastructurii submarine și a celei cibernetice, precum și restricții mai stricte asupra personalului rus de informații din întreaga alianță”, a adăugat Stoltenberg.
Activitățile agenților ruși stârnesc, de asemenea, îngrijorări în UE și conștientizarea nevoii de a acționa.
Într-o scrisoare trimisă șefului diplomației europene Josep Borrell, opt miniștri de externe, inclusiv cel român, au declarat că diplomaților ruși ar trebui să li se restricționeze libertatea de mișcare în țările UE, pe fondul acuzațiilor tot mai numeroase privind operațiunile de spionaj ale Kremlinului în interiorul blocului comunitar.
„Credem că UE ar trebui să respecte cu strictețe principiul reciprocității și să restricționeze circulația membrilor misiunilor diplomatice rusești și a membrilor familiilor acestora doar pe teritoriul unui stat în care sunt acreditați”, potrivit scrisorii.
„Această măsură va reduce semnificativ spațiul operațional pentru agenții ruși”, mai afirmă cei opt miniștri de externe.
Miniştrii apărării din ţările membre ale NATO se reunesc joi şi vineri la Bruxelles în cadrul a două zile de discuţii pentru a se pune de acord asupra sprijinirii unei misiuni de pregătire a soldaţilor ucraineni, precum şi asupra unor angajamente financiare pe termen lung pentru Ucraina, scrie joi agenția germană de presă DPA.
Într-o conferinţă de presă înaintea acestei reuniuni, Stoltenberg, i-a îndemnat pe aliaţi „să aprobe un plan pentru ca NATO să conducă eforturile de coordonare a asistenţei în materie de securitate şi de formare pentru Ucraina”.
Acest proiect reprezintă o parte importantă a pachetului de apărare pentru Ucraina pe care Alianţa formată din 32 de state doreşte să îl aprobe la summitul liderilor NATO de la Washington în iulie, notează Agerpres.
Scopul este de a transfera responsabilitatea coordonării ajutorului militar pentru Ucraina de la o structură informală, condusă de SUA, numită Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, către structuri oficiale ale NATO.
În acelaşi timp, între ţările aliate sunt în desfăşurare discuţii pentru a pecetlui un angajament de sprijin financiar pe termen lung pentru Ucraina.
Stoltenberg a declarat anterior că este nevoie de minimum 40 de miliarde de euro pe an pentru Ucraina.
La reuniunea de la Bruxelles va participa şi ministrul ucrainean al apărării, Rustem Umerov, ca parte a unui organism de coordonare numit Consiliul NATO-Ucraina.
Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, va prezida joi o reuniune a iniţiativei conduse de SUA, subiectul unor discuţii intense între aliaţi înainte de reuniunea miniştrilor apărării.
Înaintea reuniunii de la sediul NATO din Bruxelles, Alianţa Nord-Atlantică a agreat un nou nume pentru misiunea de formare.
În loc de Misiunea NATO în Ucraina (NMU), iniţiativa se va numi Asistenţă de Securitate şi Formare a NATO pentru Ucraina (Security Assistance and Training for Ukraine – NSATU).
Surse diplomatice au declarat pentru DPA că noua denumire este văzută ca o victorie pentru Germania, întrucât clarifică faptul că misiunea se referă strict la activităţi de sprijin şi de instruire.
Majoritatea aliaţilor s-a pronunţat pentru denumirea Misiunea NATO în Ucraina, dar guvernul german a argumentat că respectiva denumire ar putea fi interpretată greşit în sensul că Alianţa ar intenţiona să trimită trupe în Ucraina şi ar putea fi folosită de Rusia pentru propagandă împotriva Alianţei Nord-Atlantice.
Unii aliaţi au remarcat însă că Rusia va condamna acest proiect al NATO în propaganda sa, indiferent de cum i se va spune.
Urmărește cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.
ro
