Tribunalul Ilfov arată, în motivarea deciziei de eliberare condiţionată a fostului primar al Constanței Radu Mazăre, că „infracţiunile pentru care a fost condamnat sunt grave, iar prejudiciile consistente, dar că întreaga sa conduită din penitenciar dovedeşte că executarea restului de pedeapsă poate fi făcută şi în libertate”.
În 27 mai, fostul primar al municipiului Constanţa a fost eliberat condiţionat, în urma unei decizii definitive a Tribunalului Ilfov, după ce a executat cinci ani de închisoare din pedeapsa de nouă ani primită în anul 2019 în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri şi plaje din Constanţa şi Mamaia și în dosarul Polaris.
Prima instanță, Judecătoria Sectorului 4, îi respinsese lui Mazăre cererea de eliberare condiționată.
Tribunalul a considerat, în dezacord cu instanţa de fond, că solicitarea de eliberare condiţionată este întemeiată.
„Este real ceea ce a subliniat Judecătoria, respectiv că întrunirea eventuală a fracţiei minime prevăzute de lege ori chiar a tuturor criteriilor prevăzute de art.
59 alin.
1-3 din vechiul Cod penal nu creează pentru condamnat un drept de liberare condiţionată, ci doar o vocaţie, instanţa de judecată competentă fiind singura în măsură să aprecieze dacă, într-adevăr, deţinutul a dat dovezi temeinice de îndreptare, dacă scopul pedepsei, conform art.
52 din vechiul Cod penal, a fost atins şi, prin urmare, dacă este oportună liberarea condiţionată a acestuia”, se arată în motivare.
Instanţa arată că Mazăre a fost recompensat de 27 de ori în penitenciar şi că nu a fost sancţionat disciplinar.
„Contrar argumentelor primei instanţe, instanţa de control judiciar constată că ansamblul probelor administrate în cauză nu susţin concluzia că deţinutul nu a dat dovezi temeinice de îndreptare, în condiţiile în care acesta nu a fost sancţionat disciplinar pe întreaga perioadă de detenţie, a fost recompensat de 27 de ori (ultimele două recompense fiind acordate după ultima amânare dispusă de către instanţă) şi i se consideră executate ca urmare a activităţilor lucrative, de instruire şcolară şi formare profesională prestate, un număr de 270 zile (din care 20 zile pentru absolvirea unui curs de calificare)”, se mai precizează instanța.
De asemenea, caracterizarea făcută de Penitenciarul Jilava lui Radu Mazăre arată că acesta „a participat activ la activităţi precum concursuri tematice, dezbateri, artizanat, prelegeri, activităţi tehnice-aplicative, cercuri de lectură, recenzii de carte, sportive, moral-religioase, stagii de practică”: „A beneficiat de consiliere educaţională, moral-religioasă, socială şi psihologică.
În prezent, este inclus la programul de pregătire pentru liberare”.
Totodată, Radu Mazăre a participat şi a absolvit un curs de recalificare profesională de îngrijitor de spaţii verzi.
Tribunalul Ilfov mai arată, în motivare, că infracţiunile pentru care a fost condamnat Radu Mazăre sunt grave, iar prejudiciile consistente, dar că pedeapsa rămasă poate fi executată şi în libertate.
„Este adevărat că infracţiunile pentru care contestatorul a fost condamnat sunt grave şi că prejudiciile produse prin săvârşirea acestora sunt consistente (pentru recuperarea acestora fiind instituite măsuri asigurătorii prin cele două hotărâri de condamnare), însă întreaga conduită a persoanei condamnate din timpul executării pedepsei dovedeşte că executarea restului de pedeapsă poate fi făcută şi în stare de libertate.
Deosebit, gradul de instrucţie al contestatorului, modul de conduită adoptat de acesta în perioada executării pedepsei raportat la legătura cu mediul de suport demonstrează că procesul de reeducare este aproape finalizat, nefiind necesară menţinerea persoanei condamnate în detenţie”, mai arată Tribunalul Ilfov.
De asemenea, instanța spune că a avut în vedere că Radu Mazăre nu este cunoscut cu antecedente penale, are o familie, s-a căsătorit în perioada detenţiei, soţia sa este însărcinată, având şi un copil major.
Dosarul în care Mazăre a primit nouă ani închisoare se referă la retrocedarea frauduloasă a unor mari suprafeţe de teren intravilan din Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză, prejudiciul fiind de 114 milioane euro, care nu a fost recuperat.
Radu Mazăre mai avea o condamnare definitivă de cinci ani închisoare pentru luare de mită şi conflict de interese în dosarul „Polaris”, pedeapsă contopită cu cea din dosarul retrocedărilor.
Radu Mazăre a plecat în Madagascar în decembrie 2017, iar acolo a făcut demersuri, potrivit avocaților săi, pentru a obține azil.
Fostul primar al Constanței a fost dat în urmărire internațională după ce, în 8 februarie 2019, magistrații Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie l-au condamnat definitiv la nouă ani închisoare în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanţa și Mamaia.
În mai 2019, Radu Mazăre a fost adus din Madagascar în România, sub escorta Poliţiei, pentru a-şi ispăşi pedeapsa de nouă ani de închisoare cu executare pe care o avea la acel moment.
