Scumpirile își încetinesc ritmul, potrivit Statisticii. De ce supraestimăm uneori rata inflației

Spread the love

Serviciile de curierat (cele poștale în genere) și medicamentele s-au scumpit în luna mai cu circa 25%, potrivit anunțului făcut miercuri de Institutul Național de Statistică, deși rata inflației a coborât la 5,1% (de la 5,9% în aprilie).

De notat că în luna mai față de luna aprilie indicele prețurilor de consum chiar a scăzut ușor.

Plafonarea adaosurilor comerciale la unele produse de bază a ajutat BNR la ținerea sub control a prețurilor, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla după ce plafonarea va fi anulată.

În decembrie 2021, dl Ionescu dădea pe un litru de lapte 3,50 lei.

Câteva luni mai târziu, aceeași cutie de lapte costa aproape 5 lei.

Acum e circa 11 lei.

Cel de țară e 15 lei (atât am dat în weekendul trecut într-o piață din Pucioasa- Dâmbovița).

Ca să n-o mai lungim, când mergea la piață cu 100 de lei în buzunar, dl.

Ionescu își cumpăra mai puține alimente decât acum un an.

Mult mai puține.

Pentru dl.

Ionescu, inflația înseamnă doar că banii pe care-i are în buzunar valorează lună de lună tot mai puțin.

Dar inflația diferă de la persoană la persoană, în funcție de obiceiurile de consum.

De asemenea, inflația diferă de la o regiune la alta (una e inflația în București și alta la Caracal).

Dar, indiferent unde ai locui, cei cu venituri mici (pensionari, asistați social) o vor resimți mai puternic decât cei cu venituri ridicate.

Deși inflația comunicată de INS a fost de 5,1%, multă lume o resimte ca fiind mai mare.

Să nu uităm, cifrele Statisticii sunt doar o medie calculată pe prețurile unor mărfuri din coșul de consum, dar ele nu includ valoarea ratelor tale la credite.

Pentru finele acestui an prognoza BNR privind inflația este de 4,9% (+/-1.

4), iar pentru finalul lui 2025 prognoza Băncii Centrale e de 3,3%.

Lasă un răspuns