După ce trupele lui Vladimir Putin au invadat Ucraina, Occidentul a impus mii de sancțiuni Rusiei, aceasta devenind cea mai sancționată țară de pe Pământ.
Vizând totul, de la finanțele persoanelor fizice până la principalele industrii ale economiei sale, sancțiunile internaționale au avut ca scop izolarea consumatorilor ruși, marile branduri precum Apple și McDonald’s încetându-și operațiunile pe piața din Rusia, scrie miercuri The Guardian.
Însă, la doi ani distanță, economia Rusiei dă dovadă de o rezistență surprinzătoare și se preconizează că va crește mai rapid decât majoritatea economiilor avansate din lume, deși experții spun că acest lucru este nesustenabil pe termen lung.
În contextul în care eforturile de a limita economia rusă sunt în centrul atenției, SUA au transmis marți că vor anunța o serie de noi sancțiuni „cu impact” și controale la export în cadrul summitului G7 din Italia, care va avea loc săptămâna aceasta.
„Vom continua să creștem costurile pentru mașinăria de război rusă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate de la Casa Albă, John Kirby.
În contextul în care există informații potrivit cărora Trezoreria americană va viza instituțiile financiare care ajută la transferul importurilor legate de război – este probabil ca atenția să se îndrepte către băncile din clubul țărilor care nu au impus sancțiuni și care facilitează furnizarea de bunuri și servicii către Rusia.
Economia rusă a fost susținută, în parte, de astfel de importuri.
Datele interne ale agenției vamale rusești arată că importurile și-au revenit aproape de nivelurile de dinainte de război, spun cercetătorii, deși la prețuri considerabil mai mari.
Aceste importuri au ajutat la susținerea industriilor vulnerabile, cum ar fi aviația și industria auto.
Observatorii s-au referit la această situație ca la „gaura sancțiunilor” – în care orice, de la semiconductori la piese de avion și iPhone-uri, poate fi direcționat și reexportat în Rusia prin intermediul unor firme din China, Turcia sau Emiratele Arabe Unite, sau prin Armenia, Kazahstan și alte foste republici sovietice.
Printre acestea se numără articole extrem de importante, cum ar fi microcipurile utilizate în efortul de război al Rusiei – inclusiv cele fabricate de producători americani precum Xilinx și Texas Instruments, sau procesoarele de la Intel.
Datele arată că tehnologia este adesea cumpărată de companii din Hong Kong sau China și reexportată în Rusia.
„Invazia Rusiei în Ucraina a scos la iveală o criză de guvernanță în UE.
Uniunea Europeană a devenit un factor care facilitează războiul”, a declarat Robin Brooks, cercetător senior la Brookings Institution, în timpul unui webinar privind eludarea sancțiunilor rusești.
Brooks, care a urmărit eficiența controalelor la export, a indicat exemple precum exporturile germane de mașini în Kârgâzstan, în creștere cu 5.
100% de la începutul războiului.
„Nu se întâmplă pentru că oamenii din Bișkek au decis că iubesc Mercedes.
Acestea sunt mașini care se duc în Rusia.
Aceste lucruri de cele mai multe ori nici măcar nu ajung în Kârgâzstan.
Kârgâzstanul este doar trecut pe factură”, a declarat Brooks.
Datele privind exporturile arată că această tendință se întâmplă în „fiecare țară europeană”, spune Brooks.
Tendița aceasta „a compensat aproximativ jumătate din scăderea exporturilor directe către Rusia”, a precizat el.
Studiile arată că armata rusă a exploatat aceste lacune pentru a obține tehnologie militară occidentală critică.
Potrivit unui raport al think tank-ului Royal United Services Institute, care activează în domeniul apărării, peste 450 de componente fabricate în străinătate au fost descoperite în armele rusești găsite în Ucraina.
Recent, SUA și UE și-au intensificat eforturile împotriva companiilor și băncilor din țările intermediare care fac comerț cu Rusia.
Într-un discurs ținut în fața liderilor de afaceri germani la Berlin, adjunctul secretarului american al Trezoreriei, Wally Adeyemo, a îndemnat companiile să oprească Rusia să importe componente critice din China sau prin intermediul acesteia.
„SUA exercită din ce în ce mai multe presiuni asupra băncilor pentru a stopa problema reexportului de bunuri cu dublă utilizare din sau prin China.
În lipsa acesteia, articolele pentru câmpul de luptă vor curge spre Rusia fără a fi afectate”, a declarat Maria Shagina, cercetător senior în domeniul sancțiunilor la Institutul Internațional pentru Studii Strategice.
Însă unele dintre țările cruciale pentru eforturile Rusiei de a evita sancțiunile rezistă presiunilor occidentale.
Într-un interviu recent acordat Financial Times, președintele Dubai Multi Commodities Centre, principalul hub pentru tranzacții al acestui stat bogat în petrol, a declarat că sancțiunile împotriva Rusiei nu au avut niciun impact în afara Occidentului, iar încercările de a opri fluxul de afaceri nu fac decât să îl redirecționeze în altă parte.
„Faptul că economia nu este controlată pur și simplu de o parte a lumii face ca aceste sancțiuni să fie mai puțin eficiente”, a spus Hamad Buamim.
„Comerțul continuă să se desfășoare, doar că se desfășoară într-un mod diferit”, a adăugat el.
Continuarea importurilor în Rusia și susținerea economiei în sens larg ar fi imposibilă fără veniturile substanțiale generate de resursele sale energetice – și aici, de asemenea, Moscova s-a bazat pe actori externi dispuși să sfideze coaliția de sancțiuni a Occidentului.
În decembrie 2022, Regatul Unit, alături de țările G7, Australia și Uniunea Europeană, a pus în aplicare un plafon de preț de 60 de dolari pe baril pentru a restricționa companiile occidentale de la transportul, întreținerea sau intermedierea încărcăturilor de țiței rusesc, pentru a submina comerțul cu petrol al Rusiei, care se bazează în mare măsură pe petrolierele deținute și asigurate de occidentali.
Pentru a transporta țițeiul în străinătate și a câștiga valuta străină atât de necesară, Rusia a apelat la o „flotă obscură” de petroliere mai vechi, cu o proprietate neclară.
Magnații greci ai transportului maritim, care dețin un rol important în comerțul global cu petrol, au intervenit și au vândut Rusiei sute de nave vechi într-un fenomen numit „Marea vânzare de petroliere grecești”.
Potrivit publicației de specialitate TradeWinds, armatorii greci au vândut cel puțin 125 de tancuri pentru țiței și nave, în valoare de peste 4 miliarde de dolari, pentru a consolida „flota obscură” a Rusiei.
În timp ce liderii G7 se vor reuni în Italia, aceștia se vor confrunta cu un spectru de probleme, iar provocarea privind cea mai bună modalitate de a sprijini Ucraina se așteaptă să fie aproape de primul loc pe agenda lor.
În prezent, oficialii și analiștii occidentali sunt în mare parte de acord că impactul sancțiunilor asupra Rusiei a fost mai lent decât se spera.
„Până acum am eșuat în ceea ce privește obiectivul principal, acela de a scoate Rusia din Ucraina”, a punctat Brooks.
Doar „dacă Europa este dispusă să ia măsuri decisive, vom asista la o criză financiară în Rusia”, a insistat el.
Urmărește cele mai recente evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.
ro
