Atât Israelul, cât și Hamas au comis crime de război în primele etape ale războiului din Gaza, a constatat miercuri o anchetă a ONU, afirmând că acțiunile Israelului au constituit, de asemenea, crime împotriva umanității din cauza pierderilor imense de vieți civile, relatează Reuters.
Constatările provin din două rapoarte paralele, unul axat pe atacurile Hamas din 7 octombrie și altul pe răspunsul militar al Israelului, publicate de Comisia de anchetă a ONU (COI), care are un mandat neobișnuit de amplu de a colecta dovezi și de a identifica autorii crimelor comise în Israel și în teritoriile palestiniene.
Israelul nu cooperează cu această comisie, despre care spune că are o prejudecată anti-israeliană.
Comisia afirmă că Israelul îi obstrucționează activitatea și a împiedicat accesul anchetatorilor atât în Israel, cât și în teritoriile palestiniene.
Misiunea diplomatică a Israelului la ONU la Geneva a respins concluziile.
„COI a dovedit încă o dată că acțiunile sale sunt toate în slujba unei agende politice înguste îndreptate împotriva Israelului”, a declarat Meirav Eilon Shahar, ambasadorul Israelului la ONU la Geneva.
Conform bilanțului Israelului, peste 1.
200 de persoane au fost ucise și 250 au fost luate ostatice în atacurile transfrontaliere din 7 octombrie, care au declanșat o ripostă militară în Gaza, care a ucis începând de atunci peste 37.
000 de persoane, conform bilanțului palestinian.
Rapoartele, care acoperă conflictul până la sfârșitul lunii decembrie, au constatat că ambele părți au comis crime de război, inclusiv tortură, crimă sau omor intenționat, atingeri aduse demnității personale și tratamente inumane sau crude.
De asemenea, Israelul este acuzată că a comis și alte crime de război, inclusiv înfometarea ca metodă de război, se arată în raport, precizându-se că Israelul nu numai că nu a reușit să le furnizeze locuitorilor din Gaza provizii esențiale, cum ar fi alimente, apă, adăposturi și medicamente, dar „a acționat pentru a împiedica furnizarea acestor necesități de către oricine altcineva”.
Unele dintre crimele de război, cum ar fi crimele de omor, au constituit, de asemenea, crime împotriva umanității comise de Israel, se arată în declarația COI, folosind un termen rezervat celor mai grave crime internaționate comise cu bună știință ca parte a unui atac generalizat sau sistematic împotriva civililor.
„Numărul imens de victime civile din Gaza și distrugerea pe scară largă a obiectivelor și infrastructurii civile au fost rezultatul inevitabil al unei strategii întreprinse cu intenția de a provoca daune maxime, fără a ține cont de principiile distincției, proporționalității și precauțiilor adecvate”, se arată în declarația comisiei.
Uneori, dovezile adunate de astfel de organisme mandatate de ONU au stat la baza urmăririi penale pentru crime de război și ar putea fi folosite de Curtea Penală Internațională.
Constatările comisiei se bazează pe interviuri cu victime și martori, sute de documente prezentate, imagini din satelit, rapoarte medicale și informații verificate din surse deschise.
Printre concluziile raportului de 59 de pagini privind atacurile din 7 octombrie, comisia a verificat patru incidente de ucidere în masă în adăposturi publice, ceea ce, potrivit acesteia, sugerează că militanții aveau „instrucțiuni operaționale permanente”.
De asemenea, comisia a identificat „un model de violență sexuală” din partea grupurilor armate palestiniene, dar nu a putut verifica în mod independent rapoartele de viol.
Raportul de 126 de pagini privind Gaza a declarat că utilizarea de către Israel a unor arme precum bombele ghidate MK84 cu o capacitate mare de distrugere în zonele urbane este incompatibilă cu dreptul umanitar internațional „deoarece nu pot face o discriminare adecvată sau precisă între țintele militare vizate și obiectele civile”.
De asemenea, raportul a afirmat că palestinieni au fost supuși crimei împotriva umanității de persecuție de gen, citând cazuri în care victimele au fost forțate să se dezbrace în public în mișcări „menite să le provoace o umilință gravă”.
Constatările vor fi discutate săptămâna viitoare de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva.
Comisia, compusă din trei experți independenți, inclusiv președintele său, sud-africanul Navi Pillay, fost șef al ONU pentru drepturile omului, a fost înființat în 2021 de către Consiliul de la Geneva.
În mod neobișnuit, acesta are un mandat pe termen nelimitat – un fapt criticat atât de Israel, cât și de unii dintre aliații săi.
