Candidata Partidului Popular European (PPE) pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care le-a propus socialiştilor şi liberalilor să reediteze în noul Parlament European majoritatea celor trei mari grupuri politice pro-europene, a declarat luni că menţine „uşa deschisă” şi altor înţelegeri pentru a obţine un nou mandat la conducerea Comisiei, demers pentru care o aşteaptă negocieri intense în zilele următoare, relatează luni agenţiile de știri DPA şi EFE, citate de Agerpres.
„Discut cu cei cu care mă înţeleg bine şi cu care am lucrat mult timp”, a spus Ursula von der Leyen la o conferinţă de presă la Berlin, referindu-se la social-democraţii din grupul S&D şi la liberalii din grupul Renew.
Totuşi, acest dialog, a adăugat ea, lasă „uşile deschise”.
Şefa Comisiei a răspuns astfel unei întrebări despre o declaraţie dată de ea înaintea alegerilor europarlamentare, când a dat de înţeles că, dacă voturile popularilor, ale socialiştilor şi liberalilor în noul Parlament European nu ar fi suficiente pentru a-i asigura un nou mandat la conducerea executivului comunitar, atunci ea ar fi deschisă unei înţelegeri şi cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid „Fratelli d’Italia” (Fraţii Italiei) se află în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR).
Totuşi, în declaraţia dată acum, după alegerile ale căror rezultate preliminare arată că respectivele trei grupuri îşi vor păstra în Parlamentul European majoritatea, deşi diminuată în urma pierderilor suferite de liberalii grupului Renew, Von der Leyen a precizat că în negocierile pentru desemnarea celor care conduc instituţiile europene „discuţiile nu se poartă cu partide naţionale, ci cu grupuri din Parlamentul European”.
„Pentru mine, este clar că încep cu social-democraţii şi socialiştii şi cu liberalii, sau Renew, întrucât în ultimii cinci ani am lucrat împreună, avem experienţă şi ştim pe ce putem conta.
Acesta este primul pas”, a indicat Von der Leyen.
„După acest prim pas, ar putea urma altele, dar acum totul se află în mâna grupurilor de lucru, cu şefii de stat şi de guvern şi cu grupul parlamentar al Partidului Popular European”, a adăugat ea.
Sub aspect procedural, pentru obţinerea unui nou mandat la conducerea executivului comunitar, Von der Leyen are nevoie mai întâi să obţină o susţinere majoritară în rândul celor 27 de lideri ai statelor UE în Consiliul European.
Deşi Tratatul UE le cere acestora să ţină cont de rezultatul scrutinului europarlamentar, ei pot propune un candidat diferit de cel care este „capul de listă” al grupului politic care a obţinut cele mai multe voturi.
Aşa s-a întâmplat în 2019, când un alt politician german din PPE, Manfred Weber, nu a reuşit să obţină sprijinul unei majorităţi calificate în Consiliu, iar preşedintele francez Emmanuel Macron a propus-o atunci pe Von der Leyen.
Dar în prezent 13 din cei 27 de lideri ai statelor UE fac parte din PPE, aşadar repetarea blocajului din 2019 este improbabilă.
Calculele arată că, pentru a obţine majoritatea calificată în Consiliu, Von der Leyen ar avea nevoie de voturile a numai trei lideri ai statelor mari, cum ar fi de pildă voturile favorabile din partea cancelarului german Olaf Scholz, premierului spaniol Pedro Sánchez şi preşedintelui francez Macron.
Un mare avantaj pentru Von der Leyen este că niciunul dintre ceilalţi capi de listă nu este cotat cu şanse serioase de a obţine postul de preşedinte al Comisiei, printre aceştia numărându-se social-democratul luxemburghez Nicholas Schmit şi ecologistul german Terry Reintke.
Totuşi, au existat unele speculaţii conform cărora Macron l-ar putea propune pe fostul premier italian Mario Draghi ca alternativă pentru Von der Leyen.
Odată ce liderii europeni vor fi votat în Consiliu asupra desemnării preşedintelui Comisiei, pasul următor va fi confirmarea acestei numiri prin majoritate simplă în Parlamentul European, unde Ursula von der Leyen pare că se poate deja baza pe voturile popularilor (PPE), social-democraţilor (S&D) şi liberalilor (Renew).
Aceste trei marile grupuri progresiste pro-europene au obţinut la alegerile europarlamentare o majoritate de 400 din cele 720 de mandate în Parlamentul European, conform ultimei actualizări a rezultatelor încă provizorii, care confirmă de asemenea creşterea extremei-drepte eurosceptice.
Faţă de situaţia din fostul Parlament European, popularii câştigă zece mandate, social-democraţii pierd patru, iar liberalii pierd 23 de mandate.
Pentru consolidarea acestei majorităţi, ea s-ar putea deschide şi către grupul Verzilor, care a pierdut 18 eurodeputaţi faţă de fosta legislatură, conform aceloraşi rezultate provizorii.
În 2019, Verzii s-au abţinut la votul pentru numirea Ursulei von der Leyen ca preşedintă a Comisiei, dar pe parcursul legislaturii au sprijinit de obicei iniţiativele majorităţii acesteia de care sunt apropiaţi ideologic.
Liderul Verzilor europeni, Terry Reintke, s-a declarat deschis unor negocieri cu Von der Leyen, adăugând însă că pentru susţinerea acesteia este nevoie de angajamente că „Pactul Verde va continua” şi că „statul de drept şi democraţia în UE vor fi apărate”.
