Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început să îşi caute aliaţi centrişti pentru a forma majoritatea în Parlamentul European, în contextul în care formaţiunile de extremă dreapta au obţinut câştiguri considerabile în mai multe ţări cheie, printre care Franţa şi Germania.
Ursula Von der Leyen caută aliaţi centrişti pentru al doilea mandat la Comisia Europeană.
Extrema dreaptă a crescut după europarlamentare O schimbare spre dreapta în interiorul Parlamentului European ar putea face mai dificilă adoptarea de noi legi pentru a răspunde provocărilor de securitate, impactului schimbărilor climatice sau concurenţei industriale din partea Chinei şi a Statelor Unite, scrie agenţia Reuters.
În urma încheierii votului pentru alegerile europene, Partidul Popular European (PPE), al lui Von der Leyen, a obţinut cel mai mare număr de locuri în Parlamentul European – 186 – potrivit ultimei proiecţii.
Vezi mai multe articole din categoria externe Întrucât PPE nu a obţinut majoritatea în Parlamentul European, Ursula Von der Leyen trebuie să formeze o coaliţie cu celelalte grupuri europene pentru a primi cel puţin 361 de voturi din totalul celor 720 pentru mandatul 2024-2029, relatează POLITICO.
Rezultatele provizorii au oferit luni principalelor partide care au susţinut-o pe von der Leyen data trecută – PPE, socialiştii şi liberalii – un total de 400 locuri în camera de 720 de membri.
În aceste condiţii, majoritatea este considerată la Bruxelles ca fiind una prea strânsă pentru a fi confortabilă.
Astfel, Von der Leyen ar putea să se adreseze Verzilor, care au suferit pierderi grele, dar şi prim-ministrului naţionalist italian Giorgia Meloni, cu care a lucrat îndeaproape, relevă Reuters.
Recent, Ursula von der Leyen dăduse de înţeles că ia în calcul orice opţiune pentru a-şi asigura un nou mandat, printre variante aflându-se inclusiv extrema dreaptă.
Totuşi, excepţia acestei opţiuni prevedde ca astfel de formaţiuni să fie „pro-europene, pro-Ucraina şi pro-regimul de drept” – o descriere pe care a precizat că ea crede că se aplică Fraţii Italiei ai lui Meloni, dar nu şi altor partide de extremă dreapta.
Afirmaţia şefei Comisiei Europene a generat, la momentul respectiv, reacţii negative, iar socialiştii, liberalii şi Verzii au declarat cu toţii că nu vor lucra cu extrema dreaptă.
În aceste condiţii, eforturile lui von der Leyen de a forma o coaliţie vor fi extrem de delicate.
În urma alegerilor europarlamentare, rezultatele arată o înclinaţie generală spre dreapta, iar partidele de extrema dreaptă au obţinut câştiguri semnificative în ţări cheie precum Franţa, Germania sau Austria.
În Franţa, Raliul Naţional de extremă dreapta, al lui Marine Le Pen, a obţinut peste 31% din voturi, de două ori mai multe voturi faţă de partidul preşedintelui Macron,care a obţinut doar 14,6%.
În urma acestor rezultate, Emmanuel Macron a decis dizolvarea Parlamentului francez şi organizarea alegerilor anticipate, primul tur fiind programat pe 30 iunie.
În Germania, formaţiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a ocupat locul al doilea cu 15,9% din voturi – în faţa social-democraţilor cancelarului Olaf Scholz, care au obţinut 13,9%, în cel mai slab rezultat din istoria lor.
Meloni, în schimb, a fost încurajată de faptul că partidul său, Fraţii Italiei (FdI) s-a clasat pe primul loc în Italia, cu peste 28% din voturi.
Parlamentul European co-decide împreună cu guvernele naţionale ale UE asupra legilor propuse de Comisia Europeană pentru guvernarea blocului de 450 de milioane de persoane.
