Războiul din Ucraina, ziua 838.
Orban: pacea depinde de alegerile europene şi americane / NATO vrea să-şi deschidă birou la Kiev NATO are în vedere stabilirea unei poziţii de trimis permanent la Kiev, ca parte a angajamentului său pe termen lung faţă de Ucraina, în contextul războiului în curs cu Rusia.
Robbie Gramer a scris asta în Foreign Policy, citând oficiali occidentali şi asistenţi ai Congresului american „care sunt familiarizaţi cu chestiunea”.
Potrivit zvonurilor, reluate în această dimineaţă de principalele ziare ucrainene, planul ar trebui anunţat la summitul NATO de la Washington din iulie şi, dacă va fi aprobat, prevede crearea unei poziţii de „reprezentant civil superior” în Ucraina.
Un birou care ar juca un rol în multe privinţe similar cu cel al biroului NATO din Afganistan.
Vezi mai multe articole din categoria social Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au discutat şi au ajuns la un acord cu privire la gestionarea bunurilor ruseşti confiscate, ca măsură punitivă luată pentru invazia rusă a Ucrainei.
Biden a spus acest lucru răspunzând „da, da” la ultima întrebare adresată de grupul de jurnalişti în urma vizitei sale în Normandia, când a fost întrebat dacă a ajuns la un acord cu Macron cu privire la modul de utilizare a bunurilor confiscate.
Biden abia a avut timp să răspundă „da, da”, apoi a fost luat de personalul său şi nu a putut adăuga detalii.
Una dintre navele ruseşti a fost atacată de armata ucraineană în Marea Azov, unde armata Moscovei a adus peste 10 nave de la Novorossiysk în cel mai apropiat port Yeysk, ca parte a aşa-numitului „antrenament”, transmite canalul de Telegram „Crimean Wind”, potrivit căruia ieri în jurul orei 16, mai multe nave „de tip necivil” au fost înregistrate în timpul unui raid din porţiunea de coastă dintre Berdiansk şi Primorsk.
„Noaptea, în jurul miezului nopţii, o dronă ucraineană a atacat o navă rusă în apropierea portului Yeisk”, se arată într-un mesaj, „nava plecase anterior să escorteze crucişătorul Moskva scufundat de Forţele Armate ale Ucrainei pe 13 aprilie 2022”.
Armata rusă declară că şi-a îmbunătăţit poziţiile în regiunea de nord a Ucrainei, negând informaţiile de la Kiev şi din Vest că frontul de la Harkov a fost stabilizat.
Potrivit raportului de război al Ministerului rus al Apărării, unităţile grupului Sever (Nord) şi-au îmbunătăţit poziţiile „pe linia frontului” şi au provocat victime brigăzilor mecanizate ucrainene în mai multe locaţii din regiune, inclusiv în principalul oraş al zonei, Vovcensk.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a asigurat în schimb, în mesajul său video de noapte, că „armata rusă a eşuat în operaţiunea sa de la Harkov.
Acum îi ţinem la maximum şi distrugem unităţile ruse care intră pe teritoriul nostru şi terorizează regiunea Harkov”, a spus el.
Liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, Igor Puşilin, a subliniat, vorbind cu agenţia RIA Novosti, că ofensiva de la Harkov a forţat Kievul să mobilizeze rezerve din alte zone ale frontului pentru a respinge atacurile inamice.
„Nu ne grăbim.
Eliberarea fiecărei localităţi, chiar şi a celei mai mici, este însoţită de lupte grele.
Dar, desigur, extinderea frontului a forţat inamicul să facă unele schimbări în acţiunile sale”, a spus el.
Putin spusese iniţial că scopul ofensivei de la Harkov era crearea unei zone de securitate care să reducă atacurile artileriei ucrainene împotriva regiunilor de graniţă cu Rusia, dar Moscova este încă departe de a atinge primul şi al doilea obiectiv.
Ţările occidentale au intrat într-un „extaz de dinainte de război” şi, cu acest pretext, au început să-şi cenzureze mass-media, chiar şi pe cele mai autoritare.
Materialele scrise sub dictare sunt vizibile cu ochiul liber, a declarat pentru Vgtrk purtătorul de cuvânt al prezidenţial rus, Dmitri Peskov.
Peskov a remarcat că până şi cele mai mari agenţii internaţionale sunt „sub presiunea ţării în care se află sediul lor”.
„Se pregătesc de război cu noi.
Intrând în acest extaz de dinainte de război, încep să încalce interesele presei, cenzurând-o”, a subliniat reprezentantul Kremlinului.
Se poate aştepta o rezolvare a conflictului ucrainean dacă forţele iubitoare de pace vor câştiga alegerile pentru Parlamentul European şi Statele Unite.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat jurnaliştilor după ce a votat la alegerile pentru Parlamentul European.
„Pacea – a spus Orban pentru Tass – se poate realiza în doi paşi”: în alegerile pentru Parlamentul European în desfăşurare în toate ţările Uniunii Europene, unde problema războiului şi păcii este în centru.
Şi la alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA: „Acesta este al doilea pas”, dacă alegerile din Europa şi Statele Unite „sunt câştigate de oameni iubitori de pace”, atunci pacea poate fi stabilită în Ucraina.
„Acum, prima noastră sarcină este să câştigăm alegerile pentru Parlamentul European”, a spus şeful guvernului ungar, adăugând că a urmărit îndeaproape campaniile electorale din Franţa, Germania, Italia şi alte ţări ale Uniunii Europene şi că a văzut ca problema războiului şi păcii a trecut peste tot în prim-plan.
„Aceasta este acum o problemă paneuropeană”, a subliniat Orban.
„Prin urmare, este posibil să interpretăm campania electorală din ţările europene ca pe o campanie pe tema războiului şi păcii”.
