Laura Buciu Laura Buciu Războiul din Ucraina, ziua 838.
Orban: pacea depinde de alegerile europene şi americane / NATO vrea să-şi deschidă birou la Kiev Ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, a sosit la Kiev într-o vizită neanunţată la 10 iunie, potrivit Ukrainska Pravda.
Prim-ministrul Denis Şmîhal a anunţat pe Facebook că s-a întâlnit cu Ollongren pe 10 iunie şi a mulţumit Olandei pentru asistenţa acordată în consolidarea apărării Ucrainei împotriva agresiunii ruseşti.
Aproape 20.
000 de mercenari ruşi au murit luptând pentru Grupul Wagner în timpul bătăliei de la Bakhmut, potrivit unei investigaţii realizate de BBC Rusia şi Mediazona, publicată pe 10 iunie, scrie Kyiv Independent.
Vezi mai multe articole din categoria social Publicaţiile au obţinut documente la scurt timp după moartea fondatorului grupului, Evgheni Prigojin, în august 2023, care detaliază plăţile postume către rudele celor ucişi în luptele din Ucraina între ianuarie 2022 şi august 2023.
„Acest document conţine mai mult de 20.
000 de nume ale celor ucişi”, scrie Mediazona, adăugând: „Majoritatea wagnerilor au murit în «tocătorul de carne Bahmut» – peste 19.
500 de persoane”.
Rusia a început să folosească submarine pentru a patrula în Marea Neagră după ce o serie de nave au fost atacate de Ucraina, a declarat Dmytro Pletenchuk, un purtător de cuvânt al Forţelor de Apărare din Sud şi al Marinei, la televiziunea naţională, la 10 iunie, potrivit Kyiv Independent.
Aproximativ 30% din flota rusă din Marea Neagră a fost distrusă până în decembrie 2023, potrivit armatei ucrainene.
În ciuda alianţei tot mai puternice dintre Rusia şi Coreea de Nord, preşedintele rus Vladimir Putin nu a mai vizitat această ţară din 2000, când s-a întâlnit cu fostul lider nord-coreean Kim Jong-Il.
Trupele ruse au atacat comunitatea Derhachi din oblastul Harkov şi oraşul Kherson pe 10 iunie, omorând un bărbat şi rănind trei persoane, au raportat autorităţile locale.
Aproximativ 31% dintre respondenţi au declarat că critica trebuie să fie dură şi fără compromisuri „ca singura modalitate de a pune presiune asupra autorităţilor” pentru a-şi corecta greşelile.
Forţele ucrainene au atacat sistemele ruseşti de rachete antiaeriene S-400 şi S-300 în mai multe zone din Crimeea ocupată în noaptea de 10 iunie, a declarat Statul Major General al Ucrainei.
Ungaria a reţinut 32 de ucraineni care au trecut ilegal frontiera cu un camion în regiunea Zakarpattia, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră, Andrii Demchenko, la 10 iunie, la televiziunea naţională.
Un număr de avioane de vânătoare F-16 donate Ucrainei de aliaţii occidentali vor fi staţionate în baze aeriene din străinătate, a declarat Serhii Holubtsov, un ofiţer de rang înalt din cadrul Comandamentului Forţelor Aeriene, într-un interviu pentru Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) publicat la 9 iunie.
În seara zilei de 9 iunie, nu a fost prezentă nicio trupă rusă în satul de frontieră Ryzhivka din regiunea Sumîi, a declarat Iurii Zarko, şeful comunităţii Bilopillia, pentru agenţia de presă Suspile.
Un avion militar ucrainean a tras pentru prima dată într-o ţintă din interiorul Rusiei, lovind o „bază de comandă” din teritoriul Belgorod.
Sky News scrie asta, citând o sursă militară ucraineană care nu a clarificat ce tip de muniţie a fost folosit în raid sau dacă a fost o armă occidentală.
Sursa a spus că „o misiune a Forţelor Aeriene Ucrainene (UAF) a lovit un nod de comandă rusesc în Belgorod” şi „deşi evaluarea daunelor este în curs de desfăşurare, se confirmă că a fost o lovitură directă.
Aceasta este prima muniţie aeriană UAF lansată împotriva unei ţinte în Rusia”.
Primarul pro-rus al Doneţkului, Alexei Kulemzin, a declarat pe canalul său Telegram că forţele ucrainene au bombardat cartierul Petrovski din oraşul anexat Rusiei şi au folosit – conform informaţiilor iniţiale – bombe cu dispersie.
„Fasciştii ucraineni continuă să bombardeze civili în districtul Petrovski – se arată în mesaj -.
Potrivit informaţiilor iniţiale, inamicul foloseşte muniţii cu dispersie”.
„Oraşul Shebekino a fost atacat de forţele armate ucrainene.
Potrivit informaţiilor iniţiale, trei civili au fost răniţi.
Salvatorii au transportat un bărbat cu multiple răni de schije la braţe şi picioare şi o plagă în piept la spitalul nr.
2 al oraşului Belgorod”.
Guvernatorul regiunii ruse Belgorod, Viacheslav Gladkov, a scris acest lucru pe Telegram, adăugând că alte două femei cu răni de schije au fost internate la spitalul clinic regional.
În Shebekino şi în satele Nezhegol şi Rzhevka, liniile electrice au fost avariate, iar alimentarea cu energie electrică a fost parţial întreruptă, a spus Gladkov.
Există un nivel ridicat de ameninţare cu atacuri în toată regiunea Belgorod.
Lungimea graniţei regiunii cu Ucraina este de 350 de kilometri.
Şeful autoproclamatei Republici Populare Doneţk, Denis Puşilin, a declarat că forţele ruse controlează peste 60% din regiunea de est a Ucrainei.
„Peste 60% din Republică a fost eliberată, dacă ne uităm doar în termeni teritoriali.
Cu toate acestea, o serie de oraşe mari rămân sub ocupaţie inamică, mă refer la Krasnoarmeisk, Dobropolie, Drujkovka, Konstantinovka, Kramatorsk, Slaviansk şi număr de alte aşezări mai mici”, a declarat Puşilin pentru TASS, subliniind că restul teritoriului din cadrul graniţelor constituţionale ale republicii trebuie „eliberat”.
Rusia a pierdut 519.
750 de soldaţi în Ucraina de la începutul invaziei sale, la 24 februarie 2022, a raportat Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei la 10 iunie.
Acest număr include 1.
190 de pierderi suferite de forţele ruse doar în ultima zi.
Potrivit raportului, Rusia a pierdut, de asemenea, 7.
879 de tancuri, 15.
144 de vehicule blindate de luptă, 18.
618 vehicule şi rezervoare de combustibil, 13.
644 de sisteme de artilerie, 1.
098 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 837 de sisteme de apărare aeriană, 358 de avioane, 326 de elicoptere, 11.
010 drone, 28 de nave şi ambarcaţiuni şi un submarin.
O femeie în vârstă de 44 de ani a suferit răni în timpul unui atac asupra centrului raional, a declarat guvernatorul Serhii Lysak.
Atacurile au avariat, de asemenea, case, proprietăţi şi conducte de gaz.
În ciuda unor provocări dificile, echipa Save Ukraine a reuşit să depună toate eforturile, iar fata răpită se află în sfârşit pe pământul ei natal, în Ucraina.
Şeful republicii cecene, Ramzan Kadîrov, afirmă că forţele ruseşti au cucerit satul de frontieră Ryzhivka, în regiunea Sumîi din nord-estul Ucrainei.
Iuriy Zarko, şeful municipalităţii Bilopillia, de care aparţine Ryzhivka, neagă informaţia.
Luptătorii din batalionul Akhmat „au desfăşurat operaţiuni tactice cu militari din alte unităţi ruseşti şi au eliberat o altă localitate de la inamic”, care „este satul Ryzhivka”, a scris Ramzan Kadîrov pe Telegram.
„Ca urmare a acţiunilor ofensive planificate pe scară largă, partea ucraineană a suferit pierderi semnificative şi a fost nevoită să se retragă”, a adăugat el.
AFP nu a putut verifica afirmaţiile liderului cecen.
Iuriy Zarko, şeful municipalităţii Bilopillia, de care aparţine Ryzhivka, a negat că satul a fost capturat şi a declarat pentru televiziunea de stat ucraineană că niciun contingent rus nu a fost staţionat acolo.
Luna trecută, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat că Rusia a strâns trupe de-a lungul graniţei sale cu Ucraina, în vederea pregătirii unei posibile noi ofensive.
În acelaşi timp, autorităţile ucrainene au început să evacueze locuitorii din anumite oraşe şi sate de frontieră din regiunea Sumîi.
NATO are în vedere stabilirea unei poziţii de trimis permanent la Kiev, ca parte a angajamentului său pe termen lung faţă de Ucraina, în contextul războiului în curs cu Rusia.
Robbie Gramer a scris asta în Foreign Policy, citând oficiali occidentali şi asistenţi ai Congresului american „care sunt familiarizaţi cu chestiunea”.
Potrivit zvonurilor, reluate în această dimineaţă de principalele ziare ucrainene, planul ar trebui anunţat la summitul NATO de la Washington din iulie şi, dacă va fi aprobat, prevede crearea unei poziţii de „reprezentant civil superior” în Ucraina.
Un birou care ar juca un rol în multe privinţe similar cu cel al biroului NATO din Afganistan.
Preşedintele american Joe Biden şi omologul său francez Emmanuel Macron au discutat şi au ajuns la un acord cu privire la gestionarea bunurilor ruseşti confiscate, ca măsură punitivă luată pentru invazia rusă a Ucrainei.
Biden a spus acest lucru răspunzând „da, da” la ultima întrebare adresată de grupul de jurnalişti în urma vizitei sale în Normandia, când a fost întrebat dacă a ajuns la un acord cu Macron cu privire la modul de utilizare a bunurilor confiscate.
Biden abia a avut timp să răspundă „da, da”, apoi a fost luat de personalul său şi nu a putut adăuga detalii.
Una dintre navele ruseşti a fost atacată de armata ucraineană în Marea Azov, unde armata Moscovei a adus peste 10 nave de la Novorossiysk în cel mai apropiat port Yeysk, ca parte a aşa-numitului „antrenament”, transmite canalul de Telegram „Crimean Wind”, potrivit căruia ieri în jurul orei 16, mai multe nave „de tip necivil” au fost înregistrate în timpul unui raid din porţiunea de coastă dintre Berdiansk şi Primorsk.
„Noaptea, în jurul miezului nopţii, o dronă ucraineană a atacat o navă rusă în apropierea portului Yeisk”, se arată într-un mesaj, „nava plecase anterior să escorteze crucişătorul Moskva scufundat de Forţele Armate ale Ucrainei pe 13 aprilie 2022”.
Armata rusă declară că şi-a îmbunătăţit poziţiile în regiunea de nord a Ucrainei, negând informaţiile de la Kiev şi din Vest că frontul de la Harkov a fost stabilizat.
Potrivit raportului de război al Ministerului rus al Apărării, unităţile grupului Sever (Nord) şi-au îmbunătăţit poziţiile „pe linia frontului” şi au provocat victime brigăzilor mecanizate ucrainene în mai multe locaţii din regiune, inclusiv în principalul oraş al zonei, Vovcensk.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a asigurat în schimb, în mesajul său video de noapte, că „armata rusă a eşuat în operaţiunea sa de la Harkov.
Acum îi ţinem la maximum şi distrugem unităţile ruse care intră pe teritoriul nostru şi terorizează regiunea Harkov”, a spus el.
Liderul autoproclamatei Republici Populare Doneţk, Igor Puşilin, a subliniat, vorbind cu agenţia RIA Novosti, că ofensiva de la Harkov a forţat Kievul să mobilizeze rezerve din alte zone ale frontului pentru a respinge atacurile inamice.
„Nu ne grăbim.
Eliberarea fiecărei localităţi, chiar şi a celei mai mici, este însoţită de lupte grele.
Dar, desigur, extinderea frontului a forţat inamicul să facă unele schimbări în acţiunile sale”, a spus el.
Putin spusese iniţial că scopul ofensivei de la Harkov era crearea unei zone de securitate care să reducă atacurile artileriei ucrainene împotriva regiunilor de graniţă cu Rusia, dar Moscova este încă departe de a atinge primul şi al doilea obiectiv.
Ţările occidentale au intrat într-un „extaz de dinainte de război” şi, cu acest pretext, au început să-şi cenzureze mass-media, chiar şi pe cele mai autoritare.
Materialele scrise sub dictare sunt vizibile cu ochiul liber, a declarat pentru Vgtrk purtătorul de cuvânt al prezidenţial rus, Dmitri Peskov.
Peskov a remarcat că până şi cele mai mari agenţii internaţionale sunt „sub presiunea ţării în care se află sediul lor”.
„Se pregătesc de război cu noi.
Intrând în acest extaz de dinainte de război, încep să încalce interesele presei, cenzurând-o”, a subliniat reprezentantul Kremlinului.
Se poate aştepta o rezolvare a conflictului ucrainean dacă forţele iubitoare de pace vor câştiga alegerile pentru Parlamentul European şi Statele Unite.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat jurnaliştilor după ce a votat la alegerile pentru Parlamentul European.
„Pacea – a spus Orban pentru Tass – se poate realiza în doi paşi”: în alegerile pentru Parlamentul European în desfăşurare în toate ţările Uniunii Europene, unde problema războiului şi păcii este în centru.
Şi la alegerile prezidenţiale din noiembrie din SUA: „Acesta este al doilea pas”, dacă alegerile din Europa şi Statele Unite „sunt câştigate de oameni iubitori de pace”, atunci pacea poate fi stabilită în Ucraina.
„Acum, prima noastră sarcină este să câştigăm alegerile pentru Parlamentul European”, a spus şeful guvernului ungar, adăugând că a urmărit îndeaproape campaniile electorale din Franţa, Germania, Italia şi alte ţări ale Uniunii Europene şi că a văzut ca problema războiului şi păcii a trecut peste tot în prim-plan.
„Aceasta este acum o problemă paneuropeană”, a subliniat Orban.
„Prin urmare, este posibil să interpretăm campania electorală din ţările europene ca pe o campanie pe tema războiului şi păcii”.
