În general, suplimentele alimentare sunt considerate sigure și sunt utilizate de un număr mare de oameni.
Deși vitamina C și vitamina B12 sunt, de obicei, sigure în orice cantitate, dozele excesive ale unor vitamine pot prezenta riscuri.
Efectele secundare ale suplimentelor alimentare pot include dureri de cap, reacții alergice și probleme digestive.
Toxicitatea poate apărea din cauza consumului exagerat al anumitor vitamine și minerale.
De asemenea, suplimentele alimentare pot interacționa uneori între ele, precum și cu medicamentele fără prescripție medicală și cele pe bază de rețetă.
Anumite suplimente ar trebui consumate cu maximă prudență.
Lista lor o regăsiți mai jos.
Un studiu recent publicat în The New England Journal of Medicine a scos la iveală că efectele adverse ale suplimentelor sunt responsabile pentru aproximativ 23.
000 de vizite anuale la departamentele de primiri urgențe ale spitalelor.
Studiul, desfășurat pe o perioadă de 10 ani arătat că pacienții care au ajuns la spital din cauza suplimentelor aveau, în medie, 32 de ani, iar femeile reprezentau majoritatea.
Peste 10% dintre aceste vizite au necesitat internarea, în special în rândul persoanelor de peste 65 de ani.
Suplimentele pentru slăbit au fost responsabile pentru un sfert dintre urgențe, afectând predominant femeile, în timp ce bărbații au avut mai multe probleme cu suplimentele pentru îmbunătățirea performanțelor sexuale și pentru creșterea masei musculare.
Produsele pentru creșterea energiei au constituit 10% din vizite.
Copiii sub 4 ani au suferit frecvent reacții alergice și simptome digestive din cauza ingerării accidentale de vitamine, iar persoanele peste 65 de ani au întâmpinat dificultăți la înghițirea suplimentelor de mari dimensiuni.
De reținut este că, spre deosebire de medicamente, Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) nu sunt autorizate să revizuiască suplimentele alimentare pentru siguranță și eficacitate înainte de a fi comercializate.
Este responsabilitatea producătorilor să se asigure că produsele lor nu conțin contaminanți sau impurități, sunt etichetate corect și conțin ceea ce pretind.
Cu alte cuvinte, reglementarea suplimentelor alimentare este mult mai puțin strictă decât în cazul medicamentelor.
Folosite corespunzător, unele suplimente pot îmbunătăți sănătatea, dar altele pot fi ineficiente sau chiar dăunătoare.
Iată, mai jos, o listă cu suplimente care ar trebuie administrate cu prudență sau chiar evitate.
Suplimentele pentru pierderea în greutate promit rezultate rapide și ușoare, dar adesea vin cu efecte secundare periculoase.
Multe dintre aceste produse conțin un amestec de ierburi și stimulente care pot duce la probleme grave de sănătate.
De exemplu, produsele care conțineau efedra au fost populare, la un moment dat, dar au fost interzise de către FDA în SUA din cauza asocierii lor cu atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale și chiar decese.
Un studiu publicat în American Journal of Public Health a arătat că suplimentele pentru pierderea în greutate sunt asociate cu un risc crescut de leziuni hepatice severe.
Ingrediente precum extractul de ceai verde, dacă sunt consumate în cantități mari, pot fi toxice pentru ficat.
Unele pastile pentru slăbit conțin ingrediente care nu sunt menționate pe etichetă și pot provoca reacții și complicații neașteptate.
Acest tip de suplimente sunt adesea folosite pentru a crește nivelul de energie și a îmbunătăți performanțele atletice.
Deși o ceașcă de cafea este, în general sigură, suplimentele cu cofeină pot duce la consum excesiv.
Dozele mari de cofeină pot provoca neliniște, anxietate, palpitații și, în cazuri extreme, stop cardiac.
Un studiu publicat în Journal of the American Heart Association a indicat că un consum ridicat de cofeină ar putea duce la fibrilație atrială, un tip de aritmie care crește riscul de accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.
Administrarea excesivă de suplimente cu cofeină poate duce, de asemenea, la dependență și simptome de sevraj, inclusiv dureri de cap și oboseală.
Calciul este esențial pentru sănătatea oaselor, dar consumul excesiv poate fi problematic, potrivit Institutului Național de Sănătate din SUA (NIH).
Dozele mai mari de 2.
500 mg pe zi pentru adulții între 19 și 50 de ani și cele mai mari de 2.
000 mg pe zi pentru cei de peste 51 de ani pot avea consecințe negative.
Suplimentele de calciu cresc riscul îngroșării arterelor și a bolilor de inimă, deși cercetările privind acest aspect sunt încă neclare, conform Cleveland Clinic.
Potrivit cercetărilor, calciul se absoarbe mai bine din alimente, decât din suplimente.
Iar cei care își iau doza necesară de calciu din alimentație au un risc mai mic de a dezvolta probleme de sănătate decât cei care iau suplimente.
Potrivit recomandărilor NIH doza zilnică de calciu pentru femeile între 19 și 50 de ani este de 1.
000 mg pe zi, iar pentru cele de peste 50 de ani, de 1.
200 mg pe zi.
Pentru bărbați, doza recomandată este de 1.
000 mg pe zi între 19 și 70 de ani și de 1.
200 mg pe zi pentru cei de peste 70 de ani.
Sursele alimentare de calciu includ iaurtul simplu cu conținut scăzut de grăsimi, tofu, laptele fără grăsimi și brânza.
Vitamina E este cunoscută datorită proprietățile sale antioxidante, care protejează celulele împotriva deteriorării.
Cu toate acestea, dozele mari de suplimente cu vitamina E (mai mult de 1.
000 mg/zi) pot avea consecințe mai puțin benefice decât se credea inițial.
Consumul excesiv de vitamina E a fost asociat cu un risc crescut de accident vascular cerebral hemoragic.
Un studiu publicat în Journal of the American Medical Association a arătat că suplimentarea cu doze mari de vitamina E a poate crește riscul de cancer de prostată la bărbați.
Concluzia studiului sugerează că, deși un aport moderat de vitamina E din alimente poate fi benefic, suplimentarea în doze mari prezintă riscuri.
Beta-carotenul, un precursor al vitaminei A, este un antioxidant care se găsește în fructele și legumele colorate.
Deși este benefic dacă provine din alimente, suplimentele cu beta-caroten pot prezenta riscuri semnificative, în special pentru fumători.
Studiile au arătat că dozele mari de suplimente cu beta-caroten (doza normală este considerată a fi între 6 și 15 miligrame/zi) pot crește riscul de cancer pulmonar la fumători și la cei expuși azbestului.
Un studiu cuprinzător publicat în Journal of the National Cancer Institute a constatat că suplimentarea cu beta-caroten a fost asociată cu un risc crescut de cancer pulmonar și mortalitate la fumători.
Bogate în acizi grași omega-3, suplimentele cu ulei de pește au fost promovate drept o metodă eficientă pentru reducerea bolilor de inimă și a altor afecțiuni.
Cu toate acestea, există tot mai multe dovezi că suplimentele cu ulei de pește au beneficii discutabile.
De exemplu, un studiu publicat în 2019, în New England Journal of Medicine, a constatat că suplimentele cu omega-3 nu au redus riscul de atac de cord, accident vascular cerebral sau decesele cauzate de boli de inimă la bărbați și femei de vârstă mijlocie și în vârstă fără factori de risc cunoscuți pentru boli cardiovasculare.
Un studiu anterior a analizat persoanele cu risc ridicat pentru boli cardiovasculare și a constatat, de asemenea, că suplimentele nu au avut niciun beneficiu.
În plus, o revizuire și o meta-analiză a 83 de studii controlate randomizate, publicată în 2019, în jurnalul BMJ, a scos la iveală că acizii grași omega-3, fie sub formă de supliment, fie din alimente, nu au redus riscul de diabet de tip 2 în rândul celor 58.
000 de participanți implicați.
Dar există și vești bune în privința suplimentelor cu omega-3: un studiu controlat randomizat amplu, publicat în 2022, în BMJ, sugerează că suplimentele cu ulei de pește pot avea unele beneficii, atunci când sunt combinate cu suplimente cu vitamina D, deși în acest caz beneficiile nu au fost semnificative din punct de vedere statistic.
Autorii au observat că această combinație, precum și suplimentele unice cu vitamina D, au scăzut incidența bolilor autoimune, cum ar fi psoriazisul și artrita reumatoidă.
Totuși, în prezent, nu există suficiente dovezi pozitive pentru ca medicii să prescrie suplimente cu ulei de pește fiecărui pacient.
De asemenea, suplimentele cu omega-3 interacționează cu wafarina (anticoagulant), crescând riscul de sângerare.
Conform Harvard T.
H.
Chan School of Public Health, omega-3 joacă un rol critic în formarea hormonilor care relaxează pereții arterelor, reduc inflamația și ajută la coagularea sângelui.
Cel mai bun mod de a obține cantități adecvate și sigure de omega-3 îl reprezintă consumul unei varietăți de alimente bogate în aceste substanțe.
Cele trei tipuri principale de omega-3 sunt acidul eicosapentaenoic (EPA), acidul docosahexaenoic (DHA) și acidul alfa-linolenic (ALA).
Conform NIH, câteva surse alimentare de EPA, DHA și ALA omega-3 sunt următoarele:•EPA și DHA: pește și alte fructe de mare, în special peștele gras de apă rece, cum ar fi somonul, macroul, tonul, heringul și sardinele;•DHA: alimente fortificate, cum ar fi anumite tipuri de iaurt, sucuri, lapte și băuturi din soia (pot conține și alte forme de omega-3, în funcție de marcă);•ALA: nuci și semințe, cum ar fi semințele de in, chia și nucile, uleiuri vegetale, cum ar fi uleiul de in, uleiul de soia și uleiul de rapiță.
Un studiu publicat în jurnalul JAMA Internal Medicine, care a examinat date de la aproape 40.
000 de femei de peste 19 ani care făceau parte din Iowa Women’s Health Study, a constatat că cele care luau suplimente prezentau un risc mai mare de deces prematur în comparație cu participantele care nu luau astfel de suplimente.
Multivitaminele nu au oferit protecție împotriva cancerului, bolilor cardiovasculare sau decesului.
Alte cercetări au constatat că există unele beneficii ale administrării de multivitamine.
De exemplu, un studiu publicat în 2017, în Nutrients, a concluzionat că utilizarea frecventă a suplimentelor cu multivitamine și minerale a ajutat la prevenirea carențelor de micronutrienți care pot cauza probleme de sănătate.
În plus, multivitaminele ar putea fi prescrise persoanelor care suferă de sindrom de malabsorbție, o afecțiune în care organismul nu asimilează adecvat vitaminele și mineralele.
Deși multivitaminele prezintă un risc scăzut de interacțiuni medicamentoase, NIH recomandă ca fumătorii și foștii fumători să evite administrarea de multivitamine cu niveluri ridicate de vitamina A sau beta-caroten, deoarece acești nutrienți pot crește riscul de cancer pulmonar.
Suplimentele pot interacționa atât între ele, cât și cu medicamentele.
Unele suplimente pot amplifica sau inhiba efectele altor suplimente sau pot influența modul în care acestea sunt absorbite și metabolizate de către organism.
De exemplu, consumul excesiv de calciu poate afecta absorbția fierului, iar unele minerale, cum ar fi calciul și magneziul, pot concura unele cu altele pentru absorbția în organism.
Cât despre interacțiunea cu medicamentele, extractele de usturoi, ghimbir sau ginkgo pot crește riscul de sângerare dacă sunt combinate cu medicamentele anticoagulante.
Plantele și suplimentele din plante sunt metabolizate în ficat și pot influența modul în care organismul metabolizează medicamentele.
Unele extracte și suplimente pot modifica durata de acțiune a medicamentelor, prelungindu-le sau reducându-le eficacitatea.
Printre suplimentele care afectează negativ metabolismul hepatic se numără echinacea, kava, anumite tipuri de scorțișoară și maleleuka.
Medicamentele care pot fi influențate includ statinele, utilizate pentru scăderea colesterolului și multe antidepresive și antiepileptice.
Așadar, înainte de a începe să iei orice supliment ar trebui să ceri acordul medicului.
Sursa foto: Dreamstime.
com
