La Bruxelles, la summiturile precedente ale liderilor UE, Emmanuel Macron a fost uneori acuzat că a încercat să „fure” lumina reflectoarelor.
Cu siguranță a reușit asta duminică seara, deși probabil nu în modul în care i-ar fi plăcut, scrie BBC.
Pe măsură ce voturile pentru Parlamentul European încă se numărau, dl Macron a dominat titlurile presei.
Președintele Emmanuel Macron a cerut duminică organizarea de alegeri parlamentare anticipate, după ce tabăra sa a pierdut în fața partidului de extremă dreapta Adunarea Națională la o diferență uriașă.
El se mai jucase cu această idee anul trecut, după ce a fost învins la ultimele alegeri generale din Franța, dar puțini se așteptau la această mișcare acum.
Emmanuel Macron se descrie drept un centrist și un european pasionat.
Aceste alegeri generale anticipate, care vor avea loc în două tururi -pe 30 iunie și 7 iulie- ar putea face ca Macron să coabiteze alături de un prim-ministru francez din extrema dreaptă eurosceptică.
Marine Le Pen, prezentată în mod regulat drept dușmanul său politic, a declarat că partidul ei este gata să guverneze.
S-a mai întâmplat în Franța ca președintele, care este cel mai puternic politician al țării și premierul să provină din diferite partide politice.
Dar dacă noul premier ar veni din extrema dreaptă, aceasta ar fi o premieră pentru Franța.
Marine Le Pen a muncit din greu în ultimii ani pentru a încerca să mărească atractivitatea partidului său și să-i mai atenueze din imaginea extremistă pe care o avea.
Ea și susținătorii ei speră că această victorie semnificativă la europarlamentare (partidul ei a strâns mai mult de dublu față de numărul de voturi al partidului președintelui Macron) se va traduce într-o victorie uriașă în alegerile anticipate viitoare.
Visul ei ar fi ca un eventual succes la alegerile parlamentare viitoare să-i aducă ei, sau protejatului ei foarte popular, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, un pas mare mai aproape de a deveni președinte al Franței – lucru pe care a încercat să-l obțină anterior, dar fără succes.
Următorul vot prezidențial din Franța este programat pentru 2027.
Rămânând la aceste alegeri pentru Parlamentul European, dreapta dură și dreapta naționalistă au înregistrat succese în multe părți ale UE, alegătorii fiind îngrijorați de migrație, inflație și costul reformelor de mediu.
Dar dacă vor putea influența cu adevărat politica viitoare a UE nu este însă clar.
Majoritatea locurilor din forul legislativ în care legile blocului european sunt dezbătute, modificate, adoptate sau respinse, rămân în mâinile partidelor centriste.
Pentru a afecta politica UE, partidele de extremă dreapta din întreagul bloc vor trebui să se unească, pentru a avea mai multă putere.
Și asta e o provocare.
Au priorități naționale diferite și există diferențe profunde, cum ar fi cât de mult să sprijine UE Ucraina împotriva Rusiei.
O problemă care afectează viețile tuturor cetățenilor UE, pe care dreapta a influențat-o deja, este apoi reforma mediului.
Este o prioritate care costă UE trilioane de euro, blocul comunitar ambiționându-se să devină lider mondial în acțiunea climatică.
Dar partidele verzi au pierdut deja 20 de locuri la acest vot în Parlamentul UE.
Contribuabilii din UE, confruntați cu criza costului vieții, sunt din ce în ce mai sceptici și se opun chiar noilor reguli de mediu, fiind puși să cumpere noi sisteme de încălzire pentru locuința lor sau să-și schimbe mașinile cu unele mai puțin poluante.
Fermierii din întreaga UE au organizat proteste în masă cu privire la regulile de mediu pe care le etichetează incorecte și ruinătoare.
Dreapta dura din Europa s-a folosit la maxim de nemulțumirile lor pentru a se prezenta drept vocea poporului, luând fața „elitelor îndepărtate” de la Bruxelles și din guvernele naționale.
Rezultatul: sub această presiune, o serie de reglementări de mediu ale UE au fost reduse sau abrogate, inclusiv una care reglementează regulile privind pesticidele.
Unii naționaliști de extremă-dreapta devin din ce în ce mai populari pentru a atrage mai mulți alegători, iar un număr tot mai mare de politicieni de centru-dreapta au imitat limbajul extremei drepte pe probleme fierbinți precum migrația și mediul, în încercarea de a-și păstra susținătorii.
