Alegătorii din 21 de țări, inclusiv România, merg azi la urne pentru a alege componența Parlamentului European.
În vreme ce principalele grupuri politice, popularii europeni și social-democrații, vor rămâne în continuare cele mai mari din noul parlament, este de așteptat ca populiștii și extrema-dreaptă să crească semnificativ.
07:06 Parlamentul European a informat că va publica un sondaj de opinie la ieșirea de la urne la nivelul UE în jurul orei 20:30 CET (21:30 în România ) și apoi un prim rezultat provizoriu după ora 23:00 CET (miezul noții în România), când vor fi exprimate voturile finale ale UE, în Italia.
(Reuters)07:00 Votul a început în România, Bulgaria și Grecia.
Dacă în România se va putea vota până la ora 22:00, grecii vor închide urnele la ora 19:00, iar bulgarii la ora 20:00 (votarea poate fi prelungită cu o oră).
–––––Primele rezultate exit-poll vor sosi în cursul serii, dar cel mai clar și sigur tablou la nivel european va fi vizibil abia după miezul nopții.
Concret, fiecare țară are propriile ore de închidere a urnelor (care pot fi consultate aici), primele rezultate exit-poll urmând să sosească seara.
Potrivit publicației Politico, în jurul orei 21.
15 sau puțin după am putea cunoaște componența estimată a viitorului Parlament European.
La ora 00.
15 vom afla primele rezultate provizorii ale alegerilor, la scurt timp după închiderea urnelor în Italia.
Aceste prime rezultate se bazează pe sondajele efectuate la ieșirea de la urne.
Ursula Von der Leyen și ceilalți candidați la șefia Comisiei Europene intenționează să se adreseze europenilor ceva mai târziu.
În jurul orei 02.
00, Parlamentul European va publica rezultatele actualizate ale alegerilor.
Unele țări au dat deja startul scrutinului european maraton.
Olanda a votat joi, Irlanda, Malta și Letonia au votat vineri, Cehia a votat vineri și sâmbătă, Slovacia doar sâmbătă, iar Estonia și Italia au început luni, respectiv sâmbătă, dar votează și duminică.
În total, 21 de state membre, printre care Germania, franța, Spania, Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria sau România votează duminică, și pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, unele votează în paralel și în alte alegeri – România la locale, Ungaria la fel, Bulgaria la parlamentarele naționale – al șaselea scrutin anticipat în trei ani, în treacăt fie spus.
În total, aproximativ 373 de milioane de europeni au drept de vot în acest scrutin, deși evident nu toți vor merge la urne.
Alegerile europarlamentare din 2019 au avut spre exemplu o prezență de 50,66%, în creștere cu 8% faţă de anteriorul scrutin din 2014.
Unii analiști au anticipat că prezența la urne ar putea crește, datorită alegătorilor care vor veni să susțină partidele de extremă dreaptă sau dimpotrivă, să stopeze avântul acestora.
În Olanda, prezența la votul de joi a crescut într-adevăr cu 5% față de 2019, deși e neclar cine sunt noii alegători.
Alegerile vor desemna 720 de europarlamentari, cu 15 mai mulți decât în 2019, dar mai puțini decât cei 751 de eurodeputați care făceau parte din legislativul UE înainte de Brexit.
Cu cât țara este mai mare, cu atât mai multe mandate va avea în Parlamentul European.
România are spre exemplu 33 de europarlamentari.
Germania are 96, Franța 81, în timp ce Malta, Cipru și Luxemburg au doar șase de fiecare.
Alegătorii votează pentru lista unui partid, urmând ca europarlamentarii aleși să se atașeze unui grup politic paneuropean de aceeași culoare politică.
În principiu, europarlamentarii PNL vor merge în grupul popularilor europeni (PPE), cei ai PSD în Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (S&D) – chiar dacă candidează împreună în România, eurodeputații USR merg spre grupul Renew, iar cei ai AUR nu se știe deocamdată, deși și-ar dori să meargă spre grupul Conservatorilor și Reformiștilor (ECR).
Sondajele de opinie de până acum sugerează că Parlamentul European va suferi o schimbare semnificativă spre dreapta, dar că, în cele din urmă, actuala coaliție centristă de partide ar trebui să își păstreze majoritatea.
Nu numai că este probabil să vedem un rezultat bun pentru Partidul Popular European de centru-dreapta – care include partide precum Uniunea Creștin-Democrată din Germania, Partidul Popular din Spania sau PNL din România – dar și pentru grupurile aflate mai la dreapta acestuia – ECR și ID.
O proiecție realizată de agregatorul de sondaje Europe Elects a prognozat în aprilie că, din cele 720 de locuri disponibile în PE, Grupul de centru-dreapta al Partidului Popular European (PPE) va câștiga 183, Alianța Progresistă de centru-stânga a Socialiștilor și Democraților (S&D) 140, Renew Europe (RE) și Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) câte 86, Identitate și Democrație (ID) 84, iar alte partide vor câștiga restul de 141 de locuri.
După ce trecem de vot, începe adevărata luptă: alegerea noii conduceri a Uniunii Europene.
În primele săptămâni de după alegeri, membrii partidelor naționale vor forma grupurile politice care domină dinamica puterii în UE.
În cursa pentru ocuparea funcțiilor de conducere, cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE trebuie să ajungă mai întâi la un acord cu privire la următorii președinți ai Comisiei Europene, ai Consiliului European și ai Parlamentului European, precum și cu privire la viitorul șef al politicii externe a UE.
Pe 17 iunie, liderii UE se vor întâlni la Bruxelles, în cadrul unui summit informal al UE.
Primul Consiliu European oficial este programat pentru 27-28 iunie.
Noii membri ai Parlamentului European vor trebui să aștepte până la 16 iulie pentru prima sesiune plenară, în cadrul căreia își vor alege președintele și vor începe să împartă funcțiile de conducere, cum ar fi vicepreședinții și președinții.
Prima sarcină crucială a Parlamentului nou ales va fi să aprobe sau să respingă Comisia Europeană, executivul UE, mai exact, cabinetul format din 27 de persoane care va conduce blocul comunitar în următorii cinci ani.
Ursula von der Leyen își dorește un nou mandat la șefia Comisiei Europene, iar PPE, formațiunea sa de centru-dreapta, este pe cale să câștige, dar are încă nevoie în mod oficial de aprobarea liderilor europeni, precum președintele francez Emmanuel Macron, iar apoi se va confrunta oricum cu o cursă plină de peripeții pentru a obține cele 361 de voturi necesare pentru a fi aleasă în Parlament.
Cele două instituții și Consiliul European – liderii și miniștrii statelor membre – vor lua în următorii cinci ani o mulțime de decizii care ne vor influența în mod direct viața de zi cu zi.
Europarlamentul aprobă de asemenea bugetul UE și votează acordurile internaționale și extinderile blocului.
Parlamentul European pe care îl alegem acum va co-decide împreună cu guvernele UE asupra viitorului buget al UE pentru perioada 2028-2034.
Bugetul actual pe șapte ani este de aproximativ 1.
100 de miliarde de euro.
Următorul buget pe termen lung ar putea fi majorat și, cu siguranță, va trebui să modifice prioritățile de cheltuieli pentru a lua în considerare posibila extindere a UE pentru a include Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest.
Oficialii și guvernele UE susțin că blocul comunitar trebuie să își reformeze și politica agricolă internă și modul în care își sprijină membrii pentru a egaliza standardele de viață înainte de a admite noi țări, în special țări mari, precum Ucraina.
De asemenea, mulți spun că UE trebuie să schimbe modul de luare a deciziilor, reducând nevoia de unanimitate, pentru a permite aderarea mai multor țări.
Dacă astfel de reforme vor fi propuse în următorii cinci ani, parlamentul va avea un rol crucial în elaborarea lor.
