Partidul Partidul Libertății (FPÖ), de extremă-dreapta, a ieșit pe primul loc la alegerile europarlamentare de duminică din Austria, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne publicate de principalele instituții media, citate de AFP și Reuters.
FPO a devenit în premieră cea mai importantă forță politică din țară.
Rezultatele unui sondaj ORF/APA/Puls difuzate duminică după închiderea urnelor arată că Partidul Libertății este creditat cu 27% din voturi, pentru prima dată când FPO câștigă un scrutin național.
El este urmat de conservatorii austrieci (ÖVP) și de social-democrați (SPÖ), cu aproximativ 23%.
Sondaj ORF/APA/Puls 24:FPÖ-ID: 27%ÖVP-PPE: 23.
5%SPÖ-S&D: 23%Verzi-G/EFA: 10.
5%NEOS-RE: 10.
5%KPÖ-Stânga 3%DNA→ECR: 2.
5%Marja de eroare a sondajului este de 2,5%.
La alegerile europarlamentare din Austria, Partidul Libertății nu a urcat niciodată mai sus de locul 3.
A fost și cazul alegerilor din 2019, când a obținut 17%.
La alegerile pentru parlamentul național, partidul s-a clasat de asemenea în mod constant pe locul 3, urcând pe 2 în 1999, dar niciodată pe primul locÎn 2019, FPO venea pe locul trei și obținea doar trei mandate, principala cauză fiind scandalul de corupție Ibizagate, în care șeful partidului promitea favoruri unui presupus agent de influență rus.
De atunci, gruparea și-a revenit sub conducerea liderului radical Herbert Kickl.
Când a preluat funcția de președinte al partidului în 2021 el și-a recâștigat alegătorii, în special datorită retoricii sale „anti-vaccin” în plină pandemie Covid-19, într-o țară cu măsuri sanitare stricte care au mers până la izolarea persoanelor nevaccinate.
În ceea ce privește războiul din Ucraina, Kickl a apărat „neutralitatea” Austriei, criticând sprijinul acordat Ucrainei și sancțiunile UE împotriva Moscovei.
În timpul campaniei, condusă de eurodeputatul Harald Vilimsky, partidul a afișat postere care o arată pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, îmbrățișându-l pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Rezultatul de la europarlamentare este ultimul test înaintea legislativelor naționale care vor avea loc anul acesta în toamnă.
Partidul Popular Austriac, aflat la guvernare, este în scădere de ani buni și era de așteptat că va fi pedepsit la urne, la alegerile europene.
Gruparea a fost afectată de scandaluri de corupție în ultimii ani, iar alegătorii sunt exasperați de incapacitatea guvernului de a ține inflația sub control.
În plus, există un resentiment persistent în legătură cu felul în care a fost gestionată pandemia și, nu în ultimul rând, preocupări privind imigrația.
Chestiunea migrației ilegale a fost de altfel argumentul cu care guvernul austriac a blocat aderarea totală a României și Bulgariei la Schengen .
Cele două țări au aderat în primăvară doar cu granițele aeriene și marine.
Sociologii anunțau înainte de vot că aceiași oameni care au votat în masă pentru partidul de centru-dreapta în 2019 erau pregătiți să susțină Partidul Libertății, gruparea fondată de foști ofițeri SS în anii 1950, care a intrat la guvernare anii trecuți, numai pentru a ieși, în urma unui uriaș scandal de corupție și influență rusească.
În timp ce campania a fost centrată pe nemulțumirile interne, strategia extremiștilor a fost de a da vina pentru tot pe UE și de a insista asupra faptului că Bruxelles-ul profită de Austria.
Ironia, scrie Politico, este că apartenența la piața unică a fost un avantaj pentru economia țării, care a prosperat datorită frontierelor deschise către Europa Centrală și de Est, aceleași frontiere care sunt acum citate ca o amenințare la adresa modului de viață al austriecilor.
În urma succesului înregistrat la alegerile europene, FPÖ speră să câștige alegerile parlamentare programate pentru sfârșitul lunii septembrie, deși nu există nicio garanție că va găsi parteneri de guvernare, scrie AFP.
FPO a ajuns la putere la nivel național pentru prima dată în 2000, când 250.
000 de persoane au protestat în stradă împotriva succesului liderului Jörg Haider.
Partidul a ajuns din nou la guvernare între 2017 și 2019.
În ambele cazuri, FPO a fost adus în coaliția de guvernare de conservatori.
