Creștin-democrații (CDU) au câștigat alegerile europarlamentare din Germania, potrivit unui exit-poll care mai arată că extrema dreaptă (AfD) este pe locul doi, pentru prima dată de la înființare, iar social-democrații cancelarului Olaf Scholz sunt pe locul trei, potrivit Reuters.
Toate cele trei partide din coaliția cancelarului german Olaf Scholz au suferit pierderi în alegerile europarlamentare de duminică, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă dreapta, a înregistrat câștiguri solide, potrivit unui sondaj la ieșirea de la urne publicat de postul public de televiziune ARD.
Conservatorii (CDU) s-au clasat pe primul loc, așa cum era de așteptat, cu 29,5%, față de 28,9% în 2019, în timp ce AfD a ocupat locul al doilea cu 16,5%, în creștere de la 11% acum cinci ani.
Este un rezultat bun pentru extremiștii eurosceptici, favorabili Rusiei, care în ultimele luni s-au confruntat cu o mulțime de scandaluri.
Dintre partenerii coaliției guvernamentale, Verzii s-au prăbușit cel mai mult, așa cum era de așteptat, scăzând la 12% de la 20,5% în 2019, o lovitură înainte de alegerile naționale de anul viitor.
Social-democrații lui Scholz au scăzut la 14% de la 15,8%, iar Partidul Liberal Democrat, pro-business, a scăzut la 5% de la 5,4%.
Alice Weidel, una dintre figurile importante ale AfD, a calificat campania electorală a partidului său drept „extrem de reușită”, scrie Politico.
„Oamenii au devenit în general mai eurosceptici”, a declarat Weidel, vizibil ușurată.
Întrebată de un jurnalist în ce măsură scandalurile recente în care au fost implicați cei doi candidați de top ai partidului – Maximilian Krah și Petr Bystron – au dăunat partidului, Weidel a spus că, după un „început accidentat” al campaniei electorale, AfD a avut foarte mult succes pe „ultima porțiune”.
Weidel a refuzat să comenteze dacă Krah și Bystron ar trebui să își preia mandatul.
„Mă voi concentra acum pe formarea unui grup politic în Parlamentul European”, a declarat Weidel.
Grupul de extremă-dreapta ID a expulzat AfD cu puțin timp înainte de alegeri, având în vedere scandalurile recente.
Scorul electoral al alianței guvernamentale fragile a scăzut constant și există o exasperare tot mai mare față de tensiunile dintre diferitele facțiuni politice.
Acestea se agravează pe măsură ce țara avansează spre negocieri extrem de controversate privind bugetul național, scrie Politico.
Înaintea alegerilor, problema principală discutată a fost rolul Germaniei în războiul din Ucraina – un subiect care a evidențiat fracturile din cadrul coaliției guvernamentale.
În timp ce social-democrații manifestă prudență, liberalii au denunțat ezitările guvernului în ceea ce privește livrările de arme.
Imigrația și politica de azil a țării au fost, de asemenea, subiecte veșnic discutate, care ar fi trebuit să favorizeze partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
O serie de scandaluri în jurul candidatului său principal, Maximilian Krah, au scăzut un pic scorul partidului.
Chiar dacă partidul a scăzut ușor în sondaje, după o creștere de anul trecut, analiștii au avertizat însă că gruparea se bazează în continuare pe alegătorii săi fideli.
Într-un interviu pentru HotNews.
ro înainte de alegeri, politoloaga germană Ursula Münch, directoarea Academiei Tutzing pentru Educație Politică din Bavaria, a explicat cine sunt alegătorii AfD și de ce votează pentru acest partid.
Pentru a explica cine sunt alegătorii AfD, Münch l-a citat pe sociologul Wilhelm Heitmeyer, care a distins patru grupuri de persoane ce sunt deosebit de receptive la extremismul partidului.
Unul dintre grupuri este constituit din germanii nemulțumiți de partide, care timp de multă vreme nu au votat și care acum sunt mobilizați de AfD.
Partidul îi scoate din „apatia lor îmbibată de furie”, a explicat politoloaga.
Dar nu e doar asta.
Partidul are acum un număr stabil de adepți în rândul sindicatelor, al muncitorilor industriali și al meșteșugarilor care votau pentru social-democrați (SPD), dar nu se mai simt reprezentați de acesta.
Tot printre alegătorii AfD se află oameni cu simpatii autoritariste, care se simt nereprezentați.
În Germania de Est, aceștia sunt adesea așa-numiții „perdanți ai reunificării”, dar mulți oameni din vestul țării nu se simt nici ei de partea câștigătoare”, a explicat Münch.
Nu în ultimul rând, a mai spus politoloaga, citându-l pe sociologul german, clasa de mijloc – „burghezia brută” – este și ea reprezentată în rândul electoratului AfD: în spatele fațadei de prosperitate prezentată și a limbajului lustruit se cultivă un jargon de dispreț față de grupurile slabe.
