Cea mai bună veste din lume, da, da, este cercetarea începuturilor corupției românești, cea din secolele 19-20.
Căile Ferate au adus străinul și Corupția la vârf.
Un nou limbaj violent.
Cu Calea Ferată a venit, în Principate, un nou timp.
Timpul înoirilor.
De aia ceasurile din fiecare gară erau sincronizate după ceasul șefului de tren.
Șeful de tren aducea ora exactă în oraș.
Vestea bună este că avem o cercetare a acelor vremuri realizată de membri ai Grupului de Reflecție asupra Istoriei Politice și Sociale a secolelor 18-19 (GRiPS).
Iată secvențe din corupția din România, care a avut ceasurile ei fermecătoare și violente de început.
Iată-i VIDEO pe cercetători: Constantin ARDELEANU, Raul CÂRSTOCEA, Silvia MARTON, Toader POPESCU, Andrei-Dan SORESCU.
VIDEO aici, în acest dialog privind corupția timpurilor de facere a Căilor Ferate:Câteva idei din această dezbatere: “Fiecare epocă istorică are propriile întrebări despre ce e corect, ce nu e corect, ce e acceptabil, ce nu e acceptabil, ce e moral, imoral, legal, ilegal.
“Conflictul de interese”, astăzi, este pe buzele tuturor, dar “conflictul de interese” nu există dintotdeauna.
Nu a avut un înțeles la fel întotdeauna.
Diverse perioade istorice nici nu au avut această expresie, dar contemporanii vedeau niște tensiuni între fenomene, anumite comportamente care erau acceptabile, altele care nu erau.
Secolul 18-19 era altfel din punct de vedere al numirilor în funcții publice.
Avem funcții, avem candidați pentru funcții și avem rețele de familie.
Relațiile de familie erau foarte importante în societățile care nu erau democratice.
Astăzi, rețelele de familie nu mai sunt considerate legitime.
Valorile noastre ne spun că astăzi ne uităm la merit, la competență.
Erau niște rețele de familie care socoteau legitime numirile din rândul lor pentru a încuraja tinerii să intre în administrație.
Dar chiar și atunci în acest trecut, aceste tipuri de rețele de familie încep să fie puse sub semnul întrebării.
Corupția începe cu critica corupției.
Sunt unii care spun nu mai merge.
Nu! Trebuie să numim un inginer să se ocupe de căile ferate, nu mai poate să fie fiul lui cutare, doar pentru că face parte din elită.
Corupția este o construcție a unei societăți moderne, și ea e prezentă peste tot, nu doar în spațiul românesc.
Corupția se naște odată cu statul modern, odată cu instituțiile statului modern și odată cu separarea a ceea ce este domeniul public și domeniul privat.
Lucrul ăsta se vede foarte clar și în spațiul românesc vorbim, spre exemplu, de Regulamentele Organice care pun ordine.
Se spune clar, conducătorul statului trebuie să aibă un venit din care să-și întrețină casa, însă venitul trebuie să fie separat de ceea ce înseamnă visteria statului.
Se discută tot mai mult atunci de ceea ce este moral, legal, legitim în spațiul public și această delimitare între public și privat este foarte importantă în toată lumea occidentală.
Orice demnitate publică trebuie să vină cu respectarea anumitor standarde și de atunci încep să să fie definite toate devianțele de la ceea ce este această normă.
De la Regulamentele Organice vorbim despre ideea de buget al statului care trebuie să funcționeze foarte clar, cu o listă de venituri, una de cheltuieli și de fiecare dată cu proiecte, mai ales proiecte de infrastructură.
Sunt cheltuieli mari pe care le face statul în numele unei utilități publice.
Astfel apare un minister al lucrărilor publice.
Un loc unde sunt mulți bani, deci multe interese.
Astfel apar acuze de corupție.
Dar important cum spuneam ca să avem corupție trebuie să existe această acuză de corupție, cineva trebuie să fie partea care să reclame că ceva nu e în regulă.
Adesea, corupția dincolo de rivalități politice, vine cu denunțarea lucrurilor care nu merg bine din diverse diferite motive.
Dezorganizare, proiectare defectuoasă, etc.
Aventura limbajului corupției atunci începe.
Și pare că aici nu s-a inventat mare lucru în presa anilor de după 1989.
Un guvern care abuzează de resurse în loc să se gândească la cetățeni, la supuși, la interesul general, favorizează un grup, “o coterie”, “o clică”, doar propria familie.
În loc să se gândească la interesul general.
Deci, “proasta guvernare” devine “abuzivă” sau “despotică”.
Limbajul secol 19 este foarte violent.
Din cauza așteptărilor societății.
Erau așteptări mari și atunci reacția era pe măsură.
Sentimentul de deziluzie socială, de asemenea era imens.
Atunci s-a născut acest limbaj al hiperviolenței, al denunțului și al înfierării adversarului.
Lucrările de infrastructură au permis venirea în România a străinilor.
Limbajul era puternic împotriva veneticului.
Și asta se leagă de importul nu doar de cunoștințe, necesare dezvoltării, dar și de chestiuni privind capitalul financiar.
Băncile, know-how-ul străin “corup fibra morală a națiunii”.
Limbajul presei de astăzi a apărut în secolul 19.
Străinii au complici locali.
“Servilism” “despotism” “degenerare”, “cangrenă morală” sunt termeni violenți într-o limbă a presei care abia se născuse.
Să nu uităm că este un limbaj al corupției și acest limbaj se dezvoltă împreună cu unul al construcției de infrastructură.
Cu unul tehnic și cu unul al călătoriilor în străinătate.
În mai puțin de 15 ani s-au construit 1.
400 km de căi ferate, în condițiile tehnice ale vremii.
Este impresionantă nu atât materialitatea, cât voința politică, dorința de a fi modern, de a fi în concordanță cu vecinii mai puternici, mai bogați.
Era totuși un context inimaginabil.
Vin în Principatele sărace de altfel, niște sume fantastice de bani.
Bani cu care vin niște concesionari străini sau niște finanțatori din străinătate.
Căile ferate în România s-au construit pe datorie și pe bogăția promisă a agriculturii.
Să nu ai căi ferate însemna să te limitezi la o zonă de comerț minimă și să te bazezi pe transportul pe apă, foarte scump.
Căile ferate erau modalitatea de a construi statul modern.
Trenul a adus cu el în societate o serie de simboluri greu de uitat Căile ferate sunt o soluție nu doar pentru comerț ci și pentru a lega cele două Principate după Unirea din 1859.
Iată o legătură rezolvată de Calea Ferată și simbolic.
Calea Ferată reduce distanța București-Iași, dar și dintre bucurești și Capitalele Europei.
Apoi, calea ferată dă sentimentul unei egalități.
Simbolic, repet.
Elitele, și liberali și conservatori, și până și socialiștii au fost speriați de această explozie de la 1907 al celor care erau mai puțin vizibili.
Pentru că trenul, da, aduna împreună clasele sociale.
Se mergea cu trenul, și țărani, și întreprinzători.
Se urcă în tren, la clase diferite, da, dar pleacă spre alte destinații împreună.
Crește exploziv numărul de călători.
Împărtășesc împreună aventura necunoscutului.
Deopotrivă aventură, pionierat și interes.
A început în Principate un nou timp.
Iată o poveste legată de începutul Căilor Ferate în Europa.
Ceasurile din fiecare gară erau sincronizate după ceasul șefului de tren.
Deci controlorul când ajungea în gară, transmitea exact cât e ora impiegatului, care sincroniza ceasul gării.
Fluierul trenului din gară și ceasul gării dădea ritmul oamenilor.
Caragiale are o întreagă lume care bea bere în gară și-și trăiește viața după ceasul gării, al trenului care trece prin gară.
Ați citit câteva idei din cadrul dezbaterii “Infrastructură de transport, (anti)corupție și relații de putere în secolele al XIX-lea și al XX-lea”.
Dezbaterea a fost organizată în cadrul proiectului de cercetare Colonial Anxieties, Corruption Scandals and Xenophobia in Nineteenth-Century Infrastructure Development in Romania (CanCor), finanțat de UEFISCDI, Schema „Cercetare de bază și de frontieră”.
ALTE vești bune din lume:Din 10 milioane de oameni doar unul e fellow Ashoka Internațional.
De miercuri, România are doi fellows: Vera Marin și Monica Boța-MoisinTeleleu.
eu, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț.
Cum să faci din dragostea ta o eternă călătorie.
Și o expoziție de vizitat în Noaptea MuzeelorAteneul Român este “Marcă a Patrimoniului European”.
Și Filarmonica va fi pe măsura luiDe ce s-au certat și bătut oamenii pentru pisica Joro din bibliotecă? De ce? De ce?Au înflorit Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie.
Săptămâna viitoare e Festivalul bujorului
