„Unde sunt muncitorii de pe șantiere?”, „De ce mai sunt parcagii ilegali în parcările primăriei?” sau „De ce stăm în trafic, dacă nu este oră de vârf?”- acestea sunt doar câteva din întrebările grele la care Nicușor Dan a trebuit să răspundă în plimbarea cu mașina pe care a făcut-o alături de HotNews pe traseul Centru- Prelungirea Ghencea și înapoi, în cadrul seriei video „Cursa pentru București”.
În cadrul seriei „Cursa pentru București”, HotNews.
ro l-a luat pe Nicușor Dan într-o plimbare cu mașina în Prelungirea Ghencea.
Ne-am întâlnit cu primarul în fața Curții de Apel, unde venise pentru un proces al Primăriei, și apoi am petrecut cu el aproximativ două ore în timp ce l-am întrebat despre problemele orașului, ilustrate cel mai bine de acest cartier.
HotNews.
ro consideră că e datoria sa ca, mai ales la alegeri, cei care cer votul să poată discuta cu cetățenii.
Și unde pot vorbi mai bine candidații la primării decât în mașină, în circulația infernală a orașului? Astăzi, reportajul video și dialogul cu Nicușor Dan, care încheie seria „Cursa pentru Bucureşti”.
Unul din cartierele care ilustrează cel mai bine problemele Bucureștiului este, fără îndoială, Prelungirea Ghencea.
Primul proiect de amenajare a zonei datează chiar din 2006, dar administrațiile de până acum ale Capitalei au făcut prea puține lucruri pentru ca viața locuitorilor de aici să fie îmbunătățită.
În Prelungirea Ghencea, traficul este îngrozitor în aproape orice moment al zilei, urbanismul este haotic, nu există școli sau alte servicii publice.
Oamenii dorm în apartamentele pe care, mulți dintre ei, și le-au cumpărat cu credite de la bancă, iar apoi se urcă în mașini și pleacă în alte zone alte Bucureștiului, fie la serviciu sau pentru a-și duce copiii la școală, fie să se recreeze.
În această parte a orașului, nu există școli sau parcuri.
V-am luat de la Curtea de Apel, ce proces ați avut?Nicușor Dan: Este vorba despre un proces cu Spitalul Sanador de la intersecția Calea Victoriei cu Sevastopol.
Există deja o clădire care agresează foarte mult zona istorică și vor să se extindă și mai mult.
Noi am refuzat să le emitem autorizația de construcție, ne-au dat în judecată și am pierdut în prima fază și acum suntem în faza de executare….
Dar de ce vă reprezentați dumneavoastră? Nu aveți un jurist, un avocat?Avem case de avocatură și juriști angajați de Primărie.
Dar la procesele importante de urbanism, pentru că am o oarecare competență, particip eu.
Am o expertiză de 20 de ani în asta.
Se întâmplă cam o dată pe săptămână.
Ați remarcat parcagiii din zona asta (n.
r.
– Palatul Justiției) ? Sunt aceiași pe care-i cunosc de foarte mult timp…Da, am făcut un progres cu liniile albastre (n.
r.
– care delimitează parcările Primăriei), dar nu a existat un progres simetric și în ceea ce privește parcarea mașinilor pe trotuare.
Într-adevăr, în zonele unde am pus linii albastre este absurd că nu am venit să-i amendăm pe cei care parchează neregulamentar.
Nu se coordonează bine poliția locală cu compania care administrează.
Dar ce le lipsește, ce nu funcționează? Presupun că nu e așa complicat să facă niște razii?E o problemă și de personal și de voință, că dacă nu vine primarul să spună „fă asta”, lucrurile rămân așa.
În ceea ce privește personalul, noi avem puțini polițiști.
Sunt vreo 40.
Am ajuns lângă Catedrala Mântuirii Neamului.
A fost nemulțumită biserica că nu ați contribuit precum ceilalți primari?Nu, nu am auzit această nemulțumire.
În opinia mea avem o relație foarte bună cu Biserica Ortodoxă.
Primăria acordă un sprijin financiar pentru lăcașuri de cult, în special pentru monumente istorice.
E o relație instituțională foarte corectă.
Ați alocat bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului?Pentru Catedrală nu, în niciunul din bugete.
Însă pentru biserici, care sunt monumente istorice, da, 2-3 milioane de lei, în medie.
La început, în primii ani n-am alocat nimic pentru că nu am avut bani, dar după aceea, cam aceasta a fost media, conform solicitărilor lor.
Doamna Firea a spus într-un interviu că multe dintre realizările dumneavoastră s-ar baza pe proiecte începute, de fapt, de dumneaei.
A dat exemplul achiziției de tramvaie.
Nu vreau să intrăm în această întrecere între realizări, dar vă întreb pe dumneavoastră care lucru vă diferențiază cel mai mult de Gabriela Firea, în ceea ce privește realizările? Să lămurim acest lucru cu tramvaiele: am fost amândoi în campanie în 2016 și am spus că vom aduce tramvaie, erau bani alocați pentru chestiunea asta.
Gabriela Firea trebuia să facă o cerere de finanțare, adică să facă niște hârtii, ceea ce a făcut, și trebuia să facă o achiziție ca să aducă tramvaie, iar asta nu a fost în stare să facă.
Pe scurt.
A făcut o procedură, au fost două oferte și i-a atribuit unei companii căreia nu trebuia să-i atribuie, cealaltă companie, Astra Arad, a contestat și a câștigat.
Primăria a contestat decizia la rândul ei la Curtea de Apel București care a dat din nou dreptate Astra.
După aceea n-a fost în stare să negocieze cu această companie ca să-i convingă să semneze contractul, deși Curtea de Apel se pronunțase înainte de sfârșitul mandatului.
Noi am avut o discuție lungă să-i convingem să semneze pentru că imediat după COVID a fost o explozie a prețului la energie, care a antrenat o explozie a prețurilor la materiale și pentru Astra era neclar dacă mai este economic contractul, așa cum ofertaseră cu trei ani înainte.
Deci puteam să avem tramvaiele cu trei ani mai devreme, ea nu a fost în stare să le aducă, le-am adus noi.
Și în ceea ce privește realizările, ce credeți că aveți dumneavoastră în plus?Păi, cred că pe toți indicatorii, lucrurile sunt extrem de diferite.
Dacă ne uităm la banii europeni, bani pe fonduri europene: noi am atras 2,1 miliarde, ei – 400 de milioane, deci de cinci ori mai mult.
Dacă vorbim de conducte de termoficare, noi am făcut 110 kilometri în trei ani, ea a făcut vreo 70 kilometri în patru ani și jumătate.
Dacă vorbim de stația de epurare de la Glina, a avut finanțare, a lăsat proiectul la 40%, noi l-am terminat existând riscul să pierdem banii europeni.
Situația financiară: a lăsat o datorie curentă de 3 miliarde lei, a trebuit să consumăm foarte multă energie ca să eșalonăm acești bani și să ieșim cu toții din această gaură.
Bineînțeles că nu spun că viteza cu care ne-am deplasat e perfectă și noi suntem perfecți.
Nu, suntem departe.
Dar cum doriți să creșteți această viteză de a face lucrurile, dacă veți câștiga un nou mandat? Pentru că sunt foarte multe lucruri care s-au mișcat cu încetinitorul și acesta este motivul pentru care ne îndreptăm către Prelungirea Ghencea.
Ce credeți că trebuie implementat în viteza de acțiune a Primăriei? Este modul în care pregătești documentațiile.
În toate proiectele pe care le-am început noi, nu am avut întârzieri.
La termoficare, de exemplu, sau la Podul Grant….
V-aș întrerupe puțin și v-aș arăta faptul că pe șantierul pe care lângă trecem, nu se lucrează.
Dacă vedeți, sunt lucrări începute, șantierul e desfăcut ca să zic așa, dar eu nu am văzut oameni.
Din fericire, în această secțiune (n.
r.
– din Prelungirea Ghencea) există niște trotuare provizorii și se circulă pe patru benzi.
Deci nu afectăm pe nimeni în momentul ăsta.
Da, dar muncitori nu prea sunt, m-am întrebat de multe ori unde sunt muncitorii de pe aceste șantiere descoperite… În acest moment nu știu de ce nu sunt muncitori, dar cel puțin e bine pentru acest segment până la Râul Doamnei că se circulă pe patru benzi.
Dar e complicat, pentru că atunci când vrem să lărgim o șosea, instinctiv te gândești că trebuie să răzuiești asfaltul și să faci un asfalt mai mare.
Dar de fapt, problema cea mai mare este cu toți operatorii de utilități, care sunt sub acel asfalt: apă, canal, gaz, trei fire de electricitate, un fir de telefonie și, uneori, și alte lucruri.
Și trebuie o coordonare cu toți oamenii aceștia și nu întotdeauna ei sunt acolo.
Ați vorbit de sistemul de termoficare și știți că în continuare există oameni care nu au apă caldă.
Chiar un coleg mi-a spus azi, când a venit la filmare.
Când ar trebui să se aștepte bucureștenii că va veni momentul acela în care n-o să mai aibă probleme cu apa caldă? Peste cinci ani?În primul rând, e important ca oamenii să aibă căldură și apă caldă.
Aici, progresele sunt substanțiale și toată lumea le vede.
Iar o dovadă este aceea că problema nu se mai află în topul priorităților bucureștenilor.
Apoi, am inversat curba de pierderi, noi an de an pierdeam tot mai multă apă fierbinte în pământ și acum, din 2021, am inversat această curbă.
Ce se întâmplă vara este că sistemul de termoficare are și componenta de producție care e la Ministerul Energiei, care are CET-urile care sunt din anii ‘70.
De aceea, revizia lor peste vară durează foarte mult, câte o săptămână.
Ca să fie pornite și oprite nu se face dintr-un buton, e mai complicat.
Ca perspectivă, noi am făcut în sfârșit 50 de kilometri de rețea principală în 2023.
Eu cred că putem să avem un ritm de 70 de kilometri pe an începând din 2024.
În acest moment, avem 15 șantiere deschise.
Deci noi suntem la 220 kilometri schimbați din 1000 de kilometri.
În ritmul de 70 kilometri pe an o să ajungem ca în patru ani să avem schimbați 500 de kilometri din 1000.
Pentru că studiile ne spun unde sunt avariile cele mai mari, 500 kilometri înseamnă mult, adică vom elimina 70-80% din avariile care erau acum un an, doi.
Îmbunătățirea va fi graduală.
Suntem în Prelungirea Ghencea, un cartier care ilustrează foarte bine cele mai mari probleme cu care se confruntă bucureștenii: traficul, urbanismul haotic, poate mafia imobiliară, de care ați tot vorbit.
Aici, în acest cartier, oamenii de regulă dorm, nu fac altceva, după aceea se urcă în mașină și pleacă să-și ducă copiii la școală în alte cartiere, muncesc în altă parte.
Aș vrea să le luăm pe rând și să-mi spuneți de ce primăria a făcut atât de puține lucruri în ultimii patru ani pentru acești oameni? Să începem cu traficul pentru că, după cum vedeți, se circulă în coloană și la ora 12.
Din păcate, Prelungirea Ghencea, ca în toate proiectele începute acum 5-10-15 ani, necesită un timp, și nu exagerez, de zece ori mai mare din punct de vedere administrativ, decât proiectele pe care le-am început noi.
În aceste proiecte, din când în când, mă văd cu directorii ca să-i întreb în ce stadiu sunt.
Asta e tot, nu sunt întârzieri, lucrurile merg.
Pe când în proiectele acestea mari, începute în urmă cu mulți ani, este o nenorocire: au evoluat prețurile, trebuie refăcuți indicatorii, nu mai sunt diriginții de șantier cu care ai început, trebuie predat altui diriginte de șantier.
Ca să dau din nou exemplul Glina, pentru stația de epurare, unde finanțarea fusese obținută în mandatul lui Sorin Oprescu am avut cel puțin 40 de ședințe de câte 3-4 ore pentru a putea finaliza proiectul.
Nu vreau să evit subiectul Prelungirea Ghencea… Deci exproprierile de pe tronsonul 3 s-au făcut acum doi ani.
De atunci s-au pus niște garduri și așa au rămas lucrurile.
Am pus și eu o întrebare avocaților, firmelor de construcții, oamenilor din primărie, dacă nu putem pune o bandă de pietriș sau un mic asfalt care să țină doi-trei ani până când revenim, mutăm rețele și facem tot ce trebuie ca să respectăm proiectul.
Mi s-a spus că nu se poate, că legea îți interzice să faci o lucrare pe care știi dinainte că o s-o demolezi într-un an sau doi.
Când credeți că oamenii de aici vor putea să circule în condiții cât de cât normale?În primul rând, dacă vedem marea de blocuri din jur, ele n-ar fi trebuit niciodată autorizate înainte ca drumul să existe și să le suporte.
Dacă vrem să vorbim științific, există așa-numitul model de transport care exact asta face: este o mare bază de date cu toate informațiile despre traficul din oraș… Se bagă acolo câte apartamente… Da, poți să modelezi și poți afla ce se întâmplă dacă mai aduci acolo 500 de apartamente.
În mod deliberat acest model de transport nu a fost întreținut tocmai ca autoritatea să nu fie în ipostaza de a spune „nu, nu se mai poate construi”.
Ca să răspund la întrebare, am semnat contractul cu o firmă serioasă care are patru luni pentru reproiectare (pentru că proiectarea a fost defectuoasă), plus 24 de luni pentru execuție, iar la sfârșitul acestui termen vom avea aici două benzi pe sens.
Și o linie de tramvai pe care va circula și autobuze.
Plus piste de bicicletă.
Important este că oamenii vor avea linie de transport public dedicată cu care vor putea ieși din cartier.
Pe termen lung cum vedeți rezolvarea problemei traficului din București? Pentru că Prelungirea Ghencea e doar un exemplu, sunt probleme similare și în alte cartiere.
Noi ne punem niște întrebări pe care occidentalii și le-au pus acum 40-50 de ani, iar singura soluție pe care au găsit-o și funcționează este transportul public.
Avem o îmbunătățire, o creștere cu 40% a numărului bucureștenilor care folosesc transportul public, din iulie 2021, atunci când am introdus călătoria de 90 de minute, bilete cu același preț cu metroul, noua grilă de abonamente.
Am plecat de undeva, de la 150.
000 de abonamente, și am ajuns la 200.
000 de abonamente….
Vedeți cum oprește autobuzul? Nu intră în stație pentru că după aceea nu mai poate ieși înapoi în drum, nu-l mai lasă nimeni.
Deci soluția e transportul în comun.
Avem un studiu de oportunitate pentru încă 250 de tramvaie, iar acestea vor rezolva și problema aerului condiționat pentru că trebuie să-i dai un confort omului care merge la birou.
De asemenea, avem contractele semnate pentru reabilitarea tuturor celor 250 de kilometri de linii rămase și semaforizarea inteligentă pentru care am semnat studiul de fezabilitate.
Din nou, aceasta este o problemă întârziată, semaforizarea inteligentă.
Ce a cauzat această întârziere?Da, așa este.
Am pierdut un an ca să avem un inventar a ceea ce există în fiecare din cele 500 de intersecții.
Nu știam că nu-l avem.
Ne-a luat un an, apoi am făcut documentația de achiziție, am desfășurat procedura de achiziție la sfârșitul lui 2022, am atribuit prima oară contractul, au început contestațiile care au durat tot anul 2023, s-au terminat în final de 2023, dar era ordonanța austerității dată de Guvern, care ne-a împiedicat să semnăm contracte.
După aceea în 2024 am mai pierdut trei luni când a fost discuția cu bugetul și în sfârșit am semnat.
Deci semaforizarea inteligentă va fi implementată între un an și jumătate și trei ani și jumătate din momentul acesta.
În această vară vom avea în dezbatere publică noul Plan Urbanistic General.
La ce ar trebui să se aștepte locuitorii din Prelungirea Ghencea, de exemplu, unde spuneți că s-a construit haotic, că multe blocuri nu trebuiau să existe.
O să vină alte blocuri, o să fie vreun parc? Pentru zone care sunt deja construite, cum e Prelungirea Ghencea, nu o să fie decât limitări ale modului în care se poate construi în puținele parcele care au rămas neocupate.
Deci nu este ceva spectaculos pentru aceste zone.
Va fi vreun parc? Am trecut pe lângă sere (n.
r.
– Serele Militari) și lumea și-ar dori să fie un parc.
Din păcate, acela nu este terenul nostru, aparține de Administrația Domeniului Public (ADS) și nu există, pentru moment, o voință a statului să ne dea nouă acest teren.
Pentru zone unde nu s-a construit sau s-a construit extrem de puțin, PUG va prevedea, grosier vorbind, că nu se va putea construi imediat înainte ca zona să fie sistematizată printr-un plan care să prevadă cel puțin niște artere care să corespundă cu densitatea care se va construi acolo.
Dar școli și alte lucruri pentru ca aceste cartiere să nu mai fie doar niște dormitoare, unde oamenii doar dorm și apoi pleacă în altă parte? Acest lucru va fi reglementat în Planul Urbanistic General?Da, pentru dezvoltatori foarte mari, aceasta este o condiție pe care autoritatea locală poate să le-o pună în momentul în care ei construiesc: dacă vrei să faci 1000 de apartamente, vei construi și o grădiniță.
Există o lege care permite lucrul acesta.
Când va fi aprobat acest PUG?Cred că la sfârșitul anului 2025.
Va fi mai întâi o dezbatere, apoi propuneri, modificări, vreo 40 de instituții vor trebui să dea avize.
Am trecut, la un moment dat pe lângă drumul Valea Largă, acel proiect unde ați avut o dispută cu primarul de sector, Ciprian Ciucu.
El voia să lărgească această stradă, care va face legătura dintre Prelungirea Ghencea și Bulevardul Timișoara, și avea nevoie de avize pentru a muta și tăia copaci.
A fost o dispută publică, argumentele dumneavoastră erau că nu trebuie să taie copacii, primarul de sector spunea că această arteră ar mai decongestiona traficul.
Disputa a ridicat această problemă a modului în care dumneavoastră vă înțelegeți cu primarii de sector.
Ați fost acuzat că nici măcar nu le răspundeți la telefon.
Întrebarea mea este dacă ați făcut lucruri doar pentru a șicana un primar de sector din motive politice sau de fiecare dată ați avut un argument strict administrativ?Eu n-am căutat un conflict cu niciunul din primarii de sector ca dovadă că nu i-am criticat pe niciunul, mai puțin pe Robert Negoiță când m-a provocat în mod evident și a trebuit să răspund.
Dar dacă ar fi ceva să-i reproșez lui Ciprian Ciucu, cel mai grav este că s-a ținut de acel PUZ din 2013 după ce cel din 2020 a fost anulat, în baza căruia a dat nenumărate autorizații de construire care în mod evident au făcut rău sectorului și orașului.
Ce trebuia să facă?Păi pur și simplu l-a susținut în instanță când un ONG a cerut anularea lui.
Dar legat de Valea Largă, eu nu m-am opus acestui proiect, dimpotrivă.
Pentru ca proiectul să fie realizat, el avea nevoie de o expropriere pentru care eu am înaintat proiectul la Consiliul General, la solicitarea Consiliului Local al Sectorului 6.
A avut nevoie de o autorizație de construire pe care eu am emis-o.
A fost într-adevăr o întârziere pentru că am fost nemulțumit deoarece colegii mei de la Direcția de Mediu prevedeau defrișarea tuturor copacilor, deși unii dintre ei fi putut fi transplantați.
Colegii dumneavoastră de la Direcția de Mediu… Primarul de sector nu a avut nicio vină.
Nu în afară de faptul că a făcut un scandal excesiv.
Inclusiv după ce defrișase deja a căutat scandal.
De ce a făcut asta? La ce l-ar fi ajutat?Nu știu.
Dar acum vorbind serios, despre relația cu primarii de sectoare: municipiul București este proprietarul tuturor terenurilor publice, sectoarele nu au în proprietate, ci doar în administrare.
Primarii de sector trebuie să treacă prin Consiliul General toate lucrurile de care au nevoie pentru investiții, colaborări.
Nu există vreun proiect care să fi venit de la primăriile de sector și care să fi fost legitim pe care eu să-l fi blocat.
Și vorbim de sute de proiecte, nu de două-trei.
Suntem oameni serioși nu ne hărțuim pe timpul și răbdarea oamenilor.
Interviul integral cu Nicușor Dan din seria „Cursa pentru București” poate fi urmărit pe canalul de YouTube al HotNews.
ro.
