Grecia a câştigat un aliat improbabil în campania sa de recuperare a frizelor din Partenon de la British Museum, după ce Turcia a respins în mod public afirmaţia conform căreia Lordul Elgin ar fi avut permisiunea autorităţilor otomane de a sustrage antichităţi de pe Acropole, relatează The Guardian, citat de News.
ro.
Într-o mişcare salutată de oficialii de la Atena ca fiind o recunoaştere „extrem de importantă”, Zeynep Boz, cel mai înalt oficial anti-contrabandă din cadrul ministerului turc al culturii, a declarat în această săptămână că nu există nicio dovadă care să demonstreze că Lordul a avut un permis pentru a deposeda monumentul din secolul al V-lea î.
Hr.
de sculpturi.
„Turcia este ţara care ar avea documentul arhivat referitor la lucrurile care au fost vândute legal la acea vreme.
Istoricii au căutat ani de zile în arhivele otomane şi nu au reuşit să găsească un ‘firman’ (n.
r.
decret oficial din perioada otomană) care să dovedească faptul că vânzarea a fost legală, aşa cum se susţine”, a declarat Boz pentru Associated Press.
Boz, care a vorbit, de asemenea, cu postul public de televiziune din Grecia, ERT, a declarat că singura dovadă care a fost găsită a fost un edict scris în italiană, dar că acesta nu conţinea nici semnătura sultanului, nici sigiliul, ceea ce ar fi confirmat că ar fi venit de la curtea imperială.
Oficiali din Atena au declarat pentru The Guardian că recunoaşterea lui Boz a fost esenţială pentru a demola orice argument conform căruia sculpturile antice au fost achiziţionate cu acordul autorităţilor otomane.
Elena Korka, director onorific al antichităţilor şi patrimoniului cultural din cadrul Ministerului grec al Culturii, a declarat: „Este vorba de un oficial turc de rang înalt, care are la dispoziţie toate arhivele, toate serviciile, iar ceea ce spune, că nu s-a găsit nimic, că nu există niciun document, este extrem de important.
Au căutat şi nu l-au găsit şi asta pentru că nu a existat niciodată”.
Echipele care lucrau la ordinul lui Elgin au început să îndepărteze statuile de pe friza monumentală care împodobea cândva Partenonul cu ajutorul unor fierăstraie de marmură şi a altor utilaje în 1801 – un efort care avea să dureze mai mult de un deceniu.
Chiar şi atunci, lucrările au fost atât de controversate încât contemporanul său, Lord Byron, s-a simţit obligat să îl denigreze în versuri.
Dar British Museum, care avea să cumpere frizele de la diplomatul scoţian falit la acea vreme în 1816, a susţinut întotdeauna că acestea au fost obţinute în mod legal.
Grecia a câştigat un sprijin din ce în ce mai mare de când a lansat campania, în urmă cu 40 de ani, pentru a reuni comorile – considerate punctul culminant al artei clasice – cu alte relicve din Atena.
Sondaje succesive au arătat că majoritatea britanicilor sunt în favoarea restaurării antichităţilor în ţara în care au fost sculptate.
Însă guvernele conservatoare care s-au succedat la putere la Londra din 2010 încoace au respins constant solicitările Atenei, afirmând că frizele fac parte din moștenirea culturală a țării și că ele au fost achiziționate legal.
În noiembrie anul trecut premierul britanic Rishi Sunak și-a anulat în ultimul moment o întâlnire pe care urma să o aibă cu omologul său grec Kyriakos Mitsotakis după ce acesta a declarat într-un interviu acordat BBC cu o zi înainte de întâlnirea programată că frizele ar trebui returnate Grecie și că păstrarea unora dintre artefactele Partenonului la Londra și a altora la Atena ar fi ca și cum tabloul Mona Lisa ar fi tăiat în două bucăți.
Comentariile făcute săptămâna aceasta de Zeynep Boz vin la mai puțin de o lună după ce Mitsotakis și președintele turc Recep Erdogan au purtat discuții la Ankara în vederea normalizării relațiilor dintre cele două țări după ani de dispute aprinse pe o serie de probleme, de la delimitarea platoului continental la fluxul de refugiați sosiți din Siria și alte țări.
Într-o altă întâlnire avută la Atena în luna decembrie a anului trecut, Erdogan și Mitsotakis au promis o reclădire istorică a relațiilor dintre țările lor, adversare unite de apartenența comună la NATO.
Apropierea dintre cele două țări a avut loc în contextul în care Grecia și-a oferit imediat sprijinul Turciei după cutremurele devastatoare care au afectat această țară și nordul Siriei în februarie 2023.
