Germania va avea nevoie de cel puțin 75.
000 de soldați suplimentari pentru a-și îndeplini angajamentele față de NATO, în timp ce alianța își adaptează planurile de apărare pentru a face față unei Rusii pe care o consideră tot mai ostilă, relatează vineri revista germană Der Spiegel, potrivit Reuters.
Apelurile pentru suplimetarea efectivelor armatei germane ar putea reprezenta o altă durere de cap pentru guvernul de la Berlin, care încearcă să rezolve problemele privind modul de finanțare a creșterii cheltuielilor din domeniul apărării, după începutul invaziei ruse în Ucraina, și a început să dezbată reintroducerea unei forme de serviciu militar.
La summitul de la Vilnius de anul trecut, liderii NATO au semnat primele planuri majore de apărare de la sfârșitul Războiului Rece, detaliind modul în care alianța ar răspunde unui atac din partea Rusiei.
Această măsură presupune o schimbare fundamentală după ce, timp de decenii, NATO nu a avut nevoie de elaborarea unor astfel de planuri, statele membre angajându-şi în acest timp trupele doar în războaie de relativ mică anvergură, precum cele din Afganistan şi Irak, şi estimau că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o ameninţare existenţială.
Planificatorii militari naționali și cei ai NATO au fost ocupați cu transpunerea planurilor în cerințe concrete, identificând neajunsurile în privința trupelor, armelor și altor echipamente necesare apărării împotriva unui atac rusesc care ar putea, potrivit eșaloanelor superioare ale armatei germane, să vină încă din 2029.
Pe baza cerințelor, aliații vor trebui să negocieze ce țară și cum va acoperi lipsa unor astfel de capacități.
Odată ce se va ajunge la un acord, cerințele vor fi transformate în noile obiective de capacitate ale NATO pentru fiecare aliat.
Noile cerinţe NATO arată că Bundeswehr-ul (armata germană), va avea nevoie de circa 75.
000 de soldaţi suplimentari pentru a acoperi efectivele noilor corpuri, divizii şi brigăzi aliate necesare implementării planurilor de apărare, notează Der Spiegel, citând documente confidenţiale despre care nu oferă alte detalii.
În prezent, Bundeswehr-ul are aproximativ 180.
000 de soldați – sub ținta de aproximativ 200.
000 de soldați -, și 80.
000 de angajați civili.
Cheltuielile pentru apărare au devenit deja un punct sensibil pentru coaliția tripartită a cancelarului Olaf Scholz în discuțiile pentru bugetul de anul viitor.
Scholz a dezvăluit un fond de 100 de miliarde de euro în 2022 pentru revizuirea armatei.
Germania este acum pe cale să îndeplinească pentru prima dată de la sfârșitul Războiului Rece angajamentul NATO de a cheltui cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare.
Dar, după ce a depășit o situație bugetară dezastruoasă la începutul acestui an, guvernul are din nou dileme în privința asupra modului în care va continua să finanțeze armata după ce se va termina fondul special de 100 de miliarde.
Scholz și-a susținut ministrul de finanțe care a respins cererile ministrului apărării Boris Pistorius de a majora bugetul apărării, prevăzut acum la aproximativ 52 de miliarde de euro (56,54 miliarde de dolari), cu încă 6,7 miliarde de euro în 2025.
La rândul său, Pistorius a cerut ministerului pe care îl conduce să identifice potențiale modele pentru reintroducerea unei forme de serviciu militar.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat miercuri că este nevoie de consolidarea capacităţilor operative ale armatei germane, astfel încât aceasta să fie pregătită pentru un eventual război în anul 2029.
„Trebuie să fim pregătiţi pentru război în 2029”, a spus politicianul social-democrat, într-o sesiune de interpelări adresate guvernului în camera inferioară a parlamentului german, potrivit agențiilor EFE și Agerpres.
„Trebuie să acţionăm ca element de descurajare pentru a evita să se întâmple ce este mai rău”, a indicat ministrul Boris Pistorius.
Pentru aceasta, a precizat el, finanţele, echipamentele militare şi personalul sunt esenţiale.
De asemenea, „în caz de urgenţă avem nevoie de tineri bărbaţi şi femei care să poată apăra această ţară”, a continuat Pistorius, care consideră necesar în acest scop să fie concepută „o nouă formă de serviciu militar”, ce „nu poate fi complet liberă de obligaţii”, adică nu poate fi doar un stagiu militar voluntar.
