România este țara din UE cu cel mai mare procent de utilizatori care spun că folosesc TikTok pentru a se informa, însă foarte puțini politicieni au folosit platforma pentru a-și transmite mesajele în campania electorală.
Jurnaliștii HotNews.
ro și cei de la publicația bulgară Mediapool au analizat activitatea partidelor care cer votul la alegerile parlamentare și au întrebat specialiștii dacă platforma a favorizat partidele extremiste.
„TikTok nu este cauza radicalizării sau a avansului extremiștilor, ci este, în primul rând, un mediu în care putem să vedem câtă frustrare, radicalizare și lipsă de informare există în societate de fapt”, spune, într-un dialog cu HotNews, Răzvan Petri, unul dintre fondatorii proiectului „Politica la minut”, unul dintre fondatorii think tank-ului Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare.
El spune că pe TikTok „e democrație” și că orice clip poate deveni viral peste noapte, iar contactul politicienilor cu alegătorii este nemijlocit, față de televiziuni unde „partidele de la guvernare au monopol datorită resurselor de care dispun”.
Dar cum au arătat partidele din România aflate în campanie electorală și cine a folosit cel mai mult platforma? HotNews.
ro a analizat postările formațiunilor politice care cer votul la alegerile europarlamentare, pe parcursul a trei zile, la sfârșitul lunii mai, în plină campanie electorală.
De departe, cel mai activ partid politic pe TikTok-ul românesc este SOS, al Dianei Șoșoacă, care are 1,3 milioane de urmăritori pe platforma chineză.
Acesta e urmat, la mare distanță, de conturile USR și AUR.
S.
O.
S.
România nu postează neapărat mesaje electorale, însă Diana Șoșoacă, care candidează atât la Primăria Capitalei, cât și pe listele de europarlamentare, și-a lansat în campanie o melodie care o are în prim-plan, numită „Vine Șoșoaca”.
Refrenul, care a fost viralizat pe TikTok, împreună cu fragmente din melodie cu Șoșoacă călare pe cal, are următoarele versuri: „Hai să facem iar revoluție, ultima soluție / Să scăpăm de orice prostituție / Vine Șoșoaca să distrugă cloaca / Vine, vine cu amazoanele, hai la revoluție / Vine, vine cu amazoanele, vine Șoșaaca să distrugă cloaca”.
Partidul USR, condus de Cătălin Drulă, este și el prezent pe TikTok și are 64.
000 de urmăritori și 1,7 milioane de aprecieri.
Pe acest cont au fost publicate, în campanie, 60 de videoclipuri.
În majoritatea apar parlamentari ai partidului care vorbesc despre intrarea României în Schengen, despre Iohannis sau prezintă diferite proiecte de legi.
Singurele „virale” ale USR din campania electorală este un clip ironic la adresa lui Rareș Bogdan și unul cu discursul în plen al deputatei Oana Țoiu, în care critică lega pensiilor.
USR, PMP și Forța Dreptei au format Alianța Dreapta Unită, cu care participă la alegerile de anul acesta.
Lista candidaților la europarlamentare este deschisă pe primele trei locuri cu Dan Barna, Vlad Voiculescu și Eugen Tomac.
Partidului lui George Simion a publicat puțin peste 30 de videoclipuri cu tema alegerilor de pe 9 iunie.
Contul AUR de TikTok are 15.
300 de urmăritori și 178.
800 de aprecieri.
Membrii AUR au gândit o campanie electorală cu tematică naționalistă, bazată pe domnitorii României, cu mesaje, afișe și flyere cu Vlad Țepes, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazu și Ștefan cel Mare.
Mesajele extremiste, anti-Europa, nu lipsesc nici ele din campania de pe TikTok a partidului.
Ultimul videoclip din analiza noastră îl are ca personaj principal pe Claudiu Târziu, candidat pe locul 2 pe lista de europarlamentare, care le transmite românilor mesaje despre valorile creștine.
Videoclipul începe cu „Mama-i mamă, tata-i tatăl.
Bărbatu-i bărbat și femeia-i femeie.
Asta este normalitatea”.
Continuă cu îndemnul ca utilizatorii TikTok să voteze pe 9 iunie „pentru normalitate”, normalitate pe care Claudiu Târziu o definește prin existența familiei tradiționale, căsătoria dintre un bărbat și o femeie și alte mesaje anti comunității LBGTQ+.
Când vine vorba despre prezența celor două mari partide din România, chiar de guvernare, Partidul Național Liberal nu are cont pe rețeaua de socializare, unde sunt prezenți 7,4 milioane de români, după ultimele date din octombrie 2023.
Un alt partid care reprezintă comunitatea maghiară în România (UDMR) nu are cont pe TikTok.
Partidul Social Democrat este prezent pe TikTok, însă cu o „comunitate” mai mică decât formațiunile politice amintite anterior, cu 16.
000 de urmăritori și 350.
000 de like-uri.
Pe cont există un singur videoclip cu subiectul alegerilor europarlamentare, prin care oamenii sunt îndemnați să voteze „românește”.
Îndemnul vine însoțit de imagini cu agricultori și produse românești.
Pe fundal, premierul și președintele PSD, Marcel Ciolacu, are un discurs politic.
Partidul fondat de Dan Voiculescu și condus de Cristian Popescu Piedone, PUSL, are peste 6.
000 de urmăritori și aproape 30.
000 de aprecieri, însă contul este inactiv din 2023.
Și REPER, partidul fondat de Dacian Cioloș, se află pe TikTok și are aproape 2.
200 de urmăritori și în jur de 4.
800 de like-uri.
În perioada electorală au fost publicate clipuri în care se vorbește despre activitatea eurodeputaților REPER, despre coaliția de guvernare, munca în Parlamentul European, ruptura de USR și Schengen.
Alte două partide care fac parte din analiza jurnaliștilor HotNews.
ro sunt PMP și Forța Dreptei, care au 315 următori, respectiv 2.
200.
Cu toate astea, ambele au fost inactive în perioada campaniei electorale.
Răzvan Petri și Vlad Adamescu sunt fondatorii Politică la Minut, un proiect prin care le explică tinerilor, prin postări pe Instagram în special, cum „funcționează Uniunea Europeană și politica românească”, conform propriei descrieri.
Răzvan și Vlad au lansat anul acesta și Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare (CDBG) – partea academică a Politică la Minut.
În plus, s-au alăturat inițiativei „Tinerii Votează”, prin care încearcă să-i convingă pe tineri să iasă la vot.
Am vorbit cu cei doi pentru a înțelege ce efect poate avea campania pe care unele partide aleg să o facă mai mult în mediul online, în special pe TikTok.
– Care sunt, de obicei, mesajele pe care le transmit partidele extremiste? – Răzvan Petri: Partidele extremiste de astăzi nu sunt ca cele din anii ‘30-’40.
Principalul lor scop nu este înlocuirea sistemului democratic cu un alt tip de regim.
Mesajul extremist de astăzi are două caracteristici esențiale: primul, legat de „întoarcerea” la democrația directă, adevărată, vor o legătură directă între electorat și aleși.
În lumea lor democrația există, dar nu este democrația liberală pe care o știm astăzi în care avem separarea puterilor în stat, stat de drept și pluralitate.
Aici este caz de studiu: Programul AUR care vorbește despre justiție populară, tribunale ale poporului și reforme care sunt incompatibile cu democrația modernă.
Pe de altă parte, extremiștii văd națiunea ca pe un monolit.
În viziunea lor, poporul vorbește pe o singură voce, are un singur set de valori, un singur interes.
Alegându-i pe ei, oamenii pot să dea voce adevăratelor interese ale poporului.
– Cum denumiți voi un mesaj extremist? – Vlad Adamescu: Mesajele extremiste au ca scop, de exemplu, limitarea drepturilor minorităților sub pretextul apărării tradiției (îngrădirea drepturilor comunității LGBTQIA+ pentru „apărarea familiei tradiționale” e cel mai elocvent exemplu).
Alte mesaje extremiste se concentrează pe creșterea furiei în societate și pe asmuțirea unor grupuri împotriva altora, cum face AUR cu comunitatea maghiară (să nu uităm confruntările violente de la Valea Uzului instigate de liderul AUR, George Simion).
De fapt, acesta este cel mai clar semn că ne aflăm în preajma unui partid extremist, când reprezentanții lui încep să amenințe sau chiar să folosească violența fizică împotriva adversarilor politici.
– Ce au în comun partidele extremiste din România cu cele din alte țări UE?- Vlad Adamescu: Au în comun euroscepticismul.
Nici în restul Uniunii Europene, nici în România, nu mai au foarte mare succes mesajele de tip „Roexit”, entuziasmul pentru o eventuală ieșire din UE domolindu-se după dezastrul care a fost Brexit.
Acum extremiștii din toate statele membre UE luptă pentru o Uniune „reformată” a națiunilor, în care statele naționale să joace un rol mai mare.
Ceea ce ignoră voit acești extremiști este că, oricum, statele membre sunt factorul dominant de decizie în Uniunea Europeană: am văzut câtă libertate de acțiune au țări precum Ungaria sau Polonia atunci când nu vor să accepte valorile europene pe care le acceptaseră într-o primă fază, atunci când au aderat.
E bine de punctat că trecem printr-o perioadă în care extremismul european este preponderent de dreapta: partidele extremiste de stânga, comuniste, cum e Die Linke în Germania sau comuniștii francezi, sunt foarte jos în sondaje.
Răzvan Petri: Răspunsul simplu este că, spre deosebire de televiziuni unde partidele de la guvernare au monopol datorită resurselor de care dispun (și pe care nu se sfiesc să le distribuie către instituții media), pe TikTok este democrație.
Orice clip poate să ajungă viral peste noapte, contactul cu alegătorii este nemijlocit.
Mai mult, România are cel mai mare procent din UE al utilizatorilor, mai exact 16%, care folosesc aplicația pentru a accesa știri, peste media europeană de 6%.
– Reglementarea TikTok-ului ar aduce de la sine eliminarea extremismului?- Răzvan Petri: Nu.
TikTok nu este cauza radicalizării sau a avansului extremiștilor ci este, în primul rând, un mediu în care putem să vedem câtă frustrare, radicalizare și lipsă de informare există în societate de fapt.
Votul pentru partide extremiste nu apare fără un context fertil, favorabil.
În România el a fost oferit de situația foarte precară în care se află sau în care percepe că se află o parte a societății, inclusiv o bună parte din tineri și lipsa de satisfacție față de clasa politică.
În Bulgaria, partidul ultranationalist pro-rus „Renașterea”, care a devenit a treia forță politică la alegerile din 2023, utilizează activ rețelele sociale.
Partidul are o prezență puternică pe acestea în mod constant, nu doar cu ocazia alegerilor.
Facebook este platforma principală a „Renașterea”.
Folosind această rețea socială, partidul a reușit să exploateze sentimentele unei părți a societății împotriva restricțiilor COVID în 2020.
După aceea, a început să transmită mesaje pe rețelele sociale împotriva bazelor NATO din țară, introducerii euro, precum și trimiterii de ajutor militar în Ucraina.
Până în 2020, partidul avea sprijinul a aproximativ 1% dintre bulgari, dar datorită mesajelor transmise în pandemia de COVID, a început să crească rapid, iar rețelele sociale au fost principalul său instrument pentru recrutarea electoratului.
La alegerile din 2021, „Renașterea” avea deja 2,45%.
În luna noiembrie a aceluiași an, 4,86% au intrat în Parlament.
În octombrie 2022, a devenit a patra forță politică cu 10,18%, iar la alegerile din aprilie 2023 a ajuns a treia forță, cu 14,16%.
Pe Facebook, partidul are 120.
000 de urmăritori, iar liderul său Kostadin Kostadinov are 317.
000 de urmăritori pe pagina sa și aproximativ 40.
000 de urmăritori pe profilul său personal.
Slavi Trifonov, liderul partidului populist „Există un astfel de popor”, are 670.
000 de urmăritori, dar nu folosește rețelele sociale într-un mod atât de țintit.
Totuși, puterea partidului „Renașterea” nu constă în prezența sa oficială și în urmăritorii de pe paginile sale de Facebook.
Partidul are o armată de troli, așa cum a admis fosta deputată a partidului, Elena Guncheva.
