Reclamațiile producătorilor, în special ale celor mici, care susțin că marile lanțuri de retail au un comportament economic dominant, au ajuns marți pentru a doua oară în fața Comisiei Economice a Senatului.
Dezbaterile au fost puternice.
Consiliul Concurenţei va trimite 300 de solicitări de informaţii producătorilor de bunuri de larg consum din România pentru a afla problemele acestora, a declarat, marţi, vicepreşedintele instituţiei, Dan Pascu, la dezbaterile din Comisia Economică a Senatului.
Producătorii vor putea răspunde anonimizat.
Declarația-promisiune a vicepreședintelui Consiliului Concurenței a venit pe fondul unor nemulțumiri exprimate de mai multă vreme din partea producătorilor, cele mai recente fiind exprimate săptămâna trecută tot la o ședință a Comisiei Economice din Senat.
Multe dintre reclamațiile către Parlament ele au apărut după ce HotNews.
ro a publicat mai multe articole despre raportul de forțe între producători și retaileri.
Cazurile magiunului Topoloveni și înghețatei Creamola din Teleorman au stârnit atenția publică, a celorlalți producători și, în final, a Parlamentului.
„Am solicitat astăzi prezența dumneavoastră pentru că nemulțumirile pe care le-au avut producătorii români sunt legate într-o proporție covârșitoare de felul în care Consiliul Concurenței răspunde solicitărilor, acelor plângeri cu privire la faptul că anumite chestiuni semnalate cu privire la delistarea produselor, cu privire la anumite clauze abuzive, delistrări unilaterale”, a spus în ședința de marți senatorul Daniel Zamfir, președintele Comisiei Economice din Senat.
”De multe ori, sentimentul multora este că Dvs sunteți numai de partea marilor retaileri.
Ca atare, este cel mai bun prilej să discutăm cu dumneavoastră și să aflați de la producător, să aflați de la noi ceea ce am adunat ca și informații, ca să puteți să aveți o abordare corectă asupra ceea ce se întâmplă în piață”, a continuat parlamentarul social-democrat.
Nicolae Olăneanu, reprezentantul grupului doljean Alia S.
A.
cu afaceri în producția de carne și preparate din carne, panificație și hârtie pentru sectorul de consum (șervețele) a susținut că s-a adresat de mai multe ori Consiliului Concurenței, aducându-le în atenție ceea ce numit ”date și fapte concrete” în relația lui cu retailerii.
Olăneanu a afirmat că i s-au impus taxe în schimbul cărora nu primea nimic din partea retailerilor.
Iar când a sesizat Consiliul Concurenței, a primit din partea reglementatorului o amendă, la finalul procesului de reclamație.
„În momentul în care mie, agent economic, mi se cere o taxă de intrare la raft și nu mi se oferă nimic în schimbul acestei taxe, văd că e o taxă care nu există în rețelele din țările occidentale”.
El a spus că a plătit taxe de circa un milion de euro retailerilor, dar s-a adresat apoi Consiliul Concurenței și Comisiei Europene.
Rolul politicienilor nu este să fixeze ei prețurile de revânzare ale comercianților, ci să facă instituțiile sa funcționeze legal, să facă legi care să protejeze negustorii români care sunt abuzați sau cu care retailerii mari nu negociază, a spus într-o discuție cu HotNews Nicolae Olăneanu.
„Cei mai mulți dintre noi, producătorii, nu ajung la negocieie pentru că nu suntem nici măcar primiți.
Cred că retailerii au un comportament discreționar față de firmele românești….
Cei care le plătesc toate taxele stau 2-3 ani la raft și apoi sunt delistați”, a mai spus Olăneanu.
Reprezentanții Consiliului Concurenței au susținut că până în 2022 legea nu le permitea să acționeze, iar după aceea nu au mai fost primite sesizări, ceea ce producătorii au neagat vehement.
„Am făcut 3-4 sesizări la Consiliul Concurenței, spune Olăneanu.
Pe primele 2-3 mi s-a spus să le retrag, că știu ei ce au de făcut.
Nu mi le-am retras.
Au venit și mi-au dat o amendă ilegală.
Bogdan Marius Chirițoiu și a arhivat acele acele probe.
.
Zice că plângerea mea o consideră o simplă adresă, deși eu am număr de înregistrare….
M-am oprit pentru că am fost amendat”, a mai pretins producătorul.
Faptele relatate de Nicolae Olăneanu sunt mai vechi de 10 ani, el având un lung parcurs al conflictului cu diverse insituții ale statului român.
A susținut de-a lungul timpului că a fost defavorizat de ceea ce a numit ”o mafie” din care au făcut parte comercianți, alți oameni de afaceri, dar și magistrați sau reprezentanți ai serviciilor secrete.
În 2019, Consiliul Concurenței a sancționat şapte companii de pe piața comercializării produselor alimentare din România (din care 3 retaileri – Auchan, Cora și Carrefour) cu amenzi în valoare totală de 87.
713.
336 lei (aprox.
18,8 milioane euro).
Sancțiunile au fost aplicate în cadrul investigației privind fixarea prețurilor între retailerii Auchan, Cora și Carrefour și furnizorii acestora, în perioada 2010-2016.
În urma investigației a fost sancționată atât încălcarea regulilor naționale, cât și a regulilor europene de concurență, pentru fixarea prețurilor de revânzare (de raft) în cadrul promoțiilor desfășurate de retaileri.
Consiliul Concurenţei a constatat că în anumite cazuri preţurile de vânzare la raft nu se stabileau conform regulilor de piaţă prin raportul dintre cerere şi ofertă, ci furnizorul şi retailerul stabileau un preț fix sau minim pentru revânzarea produselor către consumatorul final.
Această practică conduce la preţuri mai mari pentru consumatorul final, retailerul neputând să scadă preţul sub limita stabilită cu furnizorul.
Carrefour România SA a recunoscut fapta, beneficiind astfel de o reducere a amenzii.
Și în anul 2015, autoritatea de concurență a sancționat retailerii Metro, Real, Selgros, Mega Image și furnizorii acestora cu amenzi în valoare totală de aproximativ 35 milioane de euro pentru fixarea prețurilor, în perioada 2005-2009.
Amenzile au fost încasate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
Unele companii sancţionate au contestat sancţiunile Autorităţii de Concurenţă.
În ședința comisiei parlamentare, Consiliul Concurenţei a spus că încurajează companiile implicate în înţelegeri anticoncurenţiale să contacteze autoritatea de concurenţă, să îşi recunoască participarea la încălcare şi să furnizeze dovezi privind înţelegerea respectivă.
Procedând astfel, companiile pot beneficia de reduceri substanţiale ale amenzilor sau chiar de imunitate totală.
„Colegul meu, Sorin Lungu (director în cadrul Consiliului Concurenţei – n.
r.
) şi direcţia sa au început şi o să fie până la 300 de solicitări de informaţii anonimizate către producători din România.
Complet anonime.
Încercăm să sondăm în felul acesta piaţa, să trecem de pasivitatea lor şi de reţinerile lor, încă o dată, legitime.
Şi atunci le asigurăm o anonimitate completă şi scoatem până la 300 de informaţii şi mergem pe bunuri de larg consum”, a spus Dan Pascu.
Consiliul Concurenţei a precizat că a început procesul de trimitere a formularelor către producători care au la dispoziţie 30 de zile de la data primirii pentru a răspunde.
Analiza datelor obţinute va avea loc în cel mult 6 luni.
Dan Pascu a admis, în discuții, că există un dezechilibru între retaileri şi producătorii din orice ţară, iar piaţa este concentrată, în România existând 7 lanţuri de retail.
El a declarat că niciun retailer nu trece de cota de piaţă de 40%.
„Nu e un fenomen românesc, e un fenomen european.
Producătorii, fiind dezechilibraţi în raporturile cu retailerii, au nişte reţineri justificate în a ieşi public de teamă să nu ostilizeze respectivul retailer sau poate, prin contaminare, chiar pe ceilalţi care ar spune „Ăsta e client complicat, lasă-l”.
Noi ştim de lucrul acesta”, a spus vicele de la ”Concurență”.
”Dar de la relatarea aceea şi până acolo încât să mă duc eu la Curtea de Apel Bucureşti să cer un ordin prin care pot intra peste retailer să le verific corespondenţa internă, comunicările interne, mai lipsesc câteva bucăţi de informaţie, un înscris.
Lucruri de felul acesta nu ajung la noi”, a explicat Dan Pascu.
Preşedintele Comisiei, senatorul Daniel Zamfir, a afirmat că absenţa de la dezbateri a preşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chirițoiu, denotă o atitudine sfidătoare la adresa Parlamentului.
Parlamentarul făcuse aceeași remarcă și anterioara ședință, când nu a fost nimeni de la Consiliul Concurenței.
„Eu anunţ pe toată lumea că tipul acesta de atitudine aruncă o lumină proastă asupra instituţiei.
Am solicitat prezenţa întregului Consiliu al Concurenţei tocmai pentru că nu sunt convins că membrii Consiliului Concurenţei sunt la curent cu ceea ce reclamă o mare parte dintre producătorii români”, a spus Zamfir.
În replică, vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, Dan Pascu, a anunţat că preşedintele Chirițoiu nu a fost prezent la discuţii fiind plecat la Bruxelles, la Comisia Europeană.
