Deputaţii francezi au adoptat definitiv miercuri o lege pentru a consolida arsenalul legislativ împotriva ingerinţelor străine, într-un moment de tensiuni crescând pe fondul războaielor în Ucraina şi în Fâşia Gaza, potrivit France Presse.
Cu patru zile înaintea alegerilor europene din 9 iunie, proiectul de lege din partea partidului Renaissance (RE, Renaşterea, majoritatea prezidenţială) a fost adoptat de Adunarea Naţională (camera inferioară) cu 138 de voturi pentru şi 10 împotrivă, relatează AFP și Agerpres.
Proiectul de lege prevede în special să creeze un registru naţional de influenţă, o procedură de îngheţare a activelor financiare şi să consolideze, cu titlu experimental, această luptă printr-o supraveghere algoritmică rezervată în prezent combaterii terorismului.
„Adoptarea acestui text oferă arme eficiente serviciilor noastre de informaţii pentru a-i face faţă”, a salutat într-un comunicat deputatul Sacha Houlie.
„Este crucial să fie întărit arsenalul nostru”, a declarat ministrul delegat al comerţului exterior, Franck Riester, evocând o „democraţie atacată din interior ca şi din exterior”.
Mai multe cazuri recente a zguduit Franţa pe fondul suspiciunilor de manipulare din străinătate, precum stelele lui David pictate pe ziduri în regiunea pariziană, mâini roşii pe memorialul dedicat Holocaustului din Paris şi „sicriele false” depuse sub Turnul Eiffel.
Moscova este suspectată că s-ar afla în spatele acestor acţiuni de destabilizare.
Proiectul de lege a primit sprijinul dreptei şi din partea Adunării Naţionale (extrema dreaptă, Rassemblement national, RN), chiar dacă deputatul RN Kevin Pfeffer a denunţat o „mică lege foarte departe de problemele în cauză”.
Stânga în schimb s-a arătat divizată.
Dacă socialiştii au susţinut textul, singurul deputat al grupului ecologist având drept de vot s-a abţinut.
Deputaţii comunişti şi ai Les Insoumis (LFI, stânga radicală) au votat împotrivă.
Acest text „nu este doar sec şi ineficient, este periculos.
El foloseşte ca pretext lupta împotriva ingerinţelor străine pentru a reduce şi mai mult spaţiul libertăţilor publice”, a denunţat Aurelien Saintoul din partea LFI, susţinând în zadar o moţiune de respingere.
În vizorul legii: extinderea la cazurile de ingerinţe străine, cu titlu experimental şi pentru patru ani, a unui dispozitiv de supraveghere algoritmică lansat în 2015, destinat să repereze datele de conexiune pe internet.
Acest dispozitiv era până în prezent restrâns la terorism, dar autorii textului speră că el va da rezultate mai concludente împotriva ingerinţelor.
Unii oponenţi ai măsurii se îngrijorează în legătură cu perimetrul fixat în lege, apreciind că el ar permite utilizarea acestor algoritmi dincolo de acest domeniu.
Proiectul de lege intenţionează de asemenea să oblige reprezentanţi ai intereselor străine care fac lobby în Franţa, în special pe lângă deputaţi, să se înscrie într-un registru naţional, prevăzând un regim de sancţiuni.
El ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2025.
Ar fi vizate „persoane fizice sau juridice” care încearcă „să influenţeze decizia publică” sau politicile publice franceze, intrând de exemplu în contact cu candidaţi la alegerile prezidenţiale, legislative şi europene, parlamentari, miniştri, unii aleşi locali sau foşti preşedinţi ai Republicii.
O parte a stângii a cerut mai multe garanţii, îngrijorându-se de consecinţele pentru unii jurnalişti, partide străine de opoziţie sau organizaţii neguvernamentale.
Entităţile străine considerate potenţiale comanditare ar fi întreprinderi controlate de state, de partide politice din afara UE sau de puterile străine însele, tot din afara UE.
Textul prevede de asemenea o îngheţare a activelor financiare ale persoanelor, întreprinderilor sau entităţilor care desfăşoară activităţi de ingerinţă.
Textul introduce de asemenea o circumstanţă agravantă pentru crimele şi delictele comise în interesul unei puteri, întreprinderi sau organizaţii străine şi autorizează recurgerea la tehnici speciale de anchetă (interceptări, localizări etc) în procedurile judiciare.
