Polițiștii și procurorii DIICOT și DNA fac zeci de percheziții în șase județe și în București, într-un dosar penal care vizează constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de migranţi, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea şederii ilegale în România şi spălarea banilor.
Gruparea, condusă un fost fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, a generat „o stare de pericol la adresa securităţii naţionale, ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetăţeni străini, cu potenţial risc terorist”, potrivit procurorilor.
Peste o mie de cetățeni străini au obținut, contra unor sume cuprinse între 500 și 6000 de euro, avize de muncă prin încălcare legii, spun anchetatorii.
În rețea sunt implicate și cadre de la servicii de imigrări din vestul țării.
Rețeaua este formată din peste 37 de suspecți, cetățeni români și străini, și 31 de societăți comerciale.
Membrii grupării au obținut avize de muncă și vize pentru 1.
181 de migranți, majoritatea din Pakistan și Bangladesh, cu încălcarea procedurilor legale.
Migranții plăteau sume cuprinse între 500 și 6.
000 de euro pentru un aviz de muncă.
Rețeaua a facilitat și șederea ilegală în România a unor migranți ale căror vize expiraseră, potrivit DIICOT.
Marți, DIICOT va pune în executare 40 de mandate de aducere, iar suspecții vor fi audiați.
Conform News.
ro, șeful Biroului pentru Imigrări Caraş-Severin, Vali Mitruş, a fost ridicat marţi dimineaţă şi dus la audieriRețeaua este activă din 2022, când a apărut un nou mod de operare în traficul de migranți: introducerea migranților în România cu vize de muncă, dar cu scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen.
Unul dintre suspecți este un fost angajat al MAI, care a inițiat și constituit rețeaua prin intermediul a 7 societăți comerciale.
Un alt suspect este un colonel în rezervă care a dezvoltat o metodă de obținere a unor beneficii materiale substanțiale prin intermediul unei firme de recrutare a forței de muncă din străinătate.
Procurorii spun că rețeaua a acționat pe 6 paliere, incluzând lideri, foști și actuali angajați MAI, reprezentanți de firme racolate, persoane care permiteau folosirea imobilelor lor ca locație pentru migranți, și cei care se ocupau de transportarea migranților.
Migranții recrutați părăseau România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat.
Membrii rețelei au facilitat șederea ilegală în România a unor migranți cu ajutorul unor lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin.
Poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Caraş-Severin, împreună cu procurorii D.
I.
I.
C.
O.
T.
– Biroul Teritorial Caraş-Severin fac marţi dimineaţă 67 de percheziţii în judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi în Bucureşti.
Acțiunile procurorilor DIICOT se desfășoară în coordonare cu cele ale procurorilor DNA care efectuează cercetări într-o cauză penală ce are ca obiect comiterea unor infracțiuni de corupție aflate în legătură directă cu infracțiunile cercetate de procurorii DIICOT-Biroul Teritorial Caraș Severin.
Din investigațiile efectuate a reieșit că, în cursul anului 2022 pe fondul apariției unui nou mod de operare vizând traficul de migranți (introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen), un suspect, fost angajat al MAI, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat prin intermediul a 7 societăți comerciale (din care cinci cu același domiciliu fiscal) la care au aderat și alte societăți comerciale, parte dintre acestea controlate de un alt suspect (colonel în rezervă ), care ulterior pensionării a dezvoltat o metodă de obținerea unor beneficii materiale substanțiale prin intermediul unei firme înființată în scopul recrutării forței de muncă din străinătate, potrivit DIICOT.
Probatoriul administrat a relevat că în intervalul 2022 – iunie 2024, gruparea de crimă organizată, formată dintr-un număr de peste 37 de suspecți, cetățeni români și străini și 7 grupuri de firme însumând 31 de societăți comerciale cu sediile în Caraș-Severin, Timiș și Arad a acționat pe teritoriul României, în scopul săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.
Conform DIICOT, activitatea infracțională s-a desfășurat pe șase paliere, respectiv : unul format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora și care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste și actuale cadre ale M.
A.
I.
, un palier constituit din reprezentanții de drept și de fapt ai unor firme din județul Caraș-Severin racolate în același scop infracțional iar ultimele două paliere formate din alți membri ai grupului de crimă organizată, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietate lor ca locație pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalți ocupându-se de transportarea și transferarea migranților sosiți în România cu intenția de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE.
Din actele de urmărire penală a rezultat că administratorii sau asociații societăților comerciale au stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajații cetățeni români, membrii ai grupului infracțional, au avut sarcina obținerii pentru persoanele recrutate a avizelor de muncă și a vizelor pentru dreptul de ședere în România.
În acest scop au racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini cu potențial risc terorist.
Până la acest moment, s-a stabilit că grupul infracțional a obținut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale pentru un număr de 1.
181 cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh (peste 80% ), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan, parte dintre aceștia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat.
De asemenea, s-a stabilit că membrii grupului infracțional organizat, utilizând relații cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin bazate pe acte de corupție, au facilitat șederea pe teritoriul României a unor cetățeni străini ale căror vize expiraseră și trebuiau returnați în țara de origine.
Din investigațiile efectuate a rezultat că pentru un aviz de muncă migranții au plătit sume cuprinse între 500 – 1000 euro, iar cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5000 – 6000 euro pentru o persoană.
Marți sunt puse în executare și aproximativ 40 de mandate de aducere, suspecții urmând a fi conduși pentru audieri la sediul DIICOT – Biroul Teritorial Caraș-Severin.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Timișoara efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și asimilate celor de corupție, săvârșite în perioada 2022 – 2023, de către funcționari publici din cadrul unor instituții publice de pe raza județelor Caraș-Severin și Arad, în contextul îndeplinirii sau neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu în legătură cu migrația persoanelor, a transmis DNA într-un comunicat de presă.
Acțiunile procurorilor anticorupție sunt coordonate cu cele ale procurorilor din cadrul DIICOT – Biroul Caraș – Severin care desfășoară cercetări într-o cauză penală ce are ca obiect, între altele, comiterea unor infracțiuni privind traficul de migranți, în legătură directă cu infracțiunile cercetate de procurorii DNA.
În cursul zilei de 04 iunie 2024, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 7 (șapte) locații situate pe raza județelor Caraș-Severin și Arad, din care două sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin din partea Direcției Generale Anticorupție.
