În ultimele luni, membri relevanți ai partidelor conservatoare sau naționaliste au discutat despre o coaliție care să-i facă a doua forță în Parlament European.
Pe câte politici îi unesc, pe atâtea antipatii i-au împiedicat până acum să se unească.
Acum se va putea?În cadrul proiectului european PULSE, HotNews.
ro analizează cu partenerii europeni care sunt partidele considerate extremiste care vor face parte din viitorul legislativ european.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului european PULSE de către Sebastian Pricop (HotNews.
ro), alături de Antonio Villarreal (El Confidencial – Spain), Simona Kostadinova, Krasen Nikolov (Mediapool.
bg – Bulgaria), Alberto Magnani (Il Sole 24 Ore – Italia), Petr Jedlička (Denik Referendum – Cehia) și Afrodite Tziantzi (EFSYN – Grecia)Amenințarea extremismului a fost pe buzele liderilor europeni în toată campania electorală, fiind folosită inclusiv în România de liderii PSD-PNL pentru a argumenta comasarea alegerilor.
Însă, ce anume înțeleg ei prin extrema dreaptă? Când, pe 2 martie, premierul spaniol Pedro Sánchez a avertizat că „extrema dreaptă crește în toată Europa”, el se referea la tot ceea ce depășește limitele Partidului Popular European (principalul grup de centru-dreapta din Parlamentul European), dar și la unii membri ai acestuia.
În realitate, sub această etichetă generică de „extremă dreapta” se află atât de multe familii încât uneori pare un miracol că se pot pune de acord asupra a ceva sub acoperișul Parlamentului European.
De la eurosceptici la post-fasciști.
De la ultraconservatori la naționaliștii identitarieni.
De la atlantiști la pro-ruși.
Echilibrul dintre cele două grupuri principale, ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni) și ID (Democrație și Identitate) este în balanță de ani de zile, cu partide naționale care intră și ies din cele două grupuri și care intră în dispută cu alți membri.
Dar, uneori, unii dintre liderii săi încearcă să revendice lucrurile pe care le împărtășesc.
În esență este opoziția lor față de strategiile europene.
Exemple de ”dușmani pereni” sunt politica de imigrație sau angajamentul de mediu.
Ei clamează că uniunea extremei poate pune capăt birocraților de la Bruxelles și va duce la consolidarea suveranității naționale a statelor membre.
În unul din aceste grupuri, mai precis ECR, încearcă și AUR să intre după alegerile europarlamentare din 9 iunie.
„Giorgia Meloni este un model politic pentru noi”, a subliniat George Simion, în condițiile în care partidul premierului italian, Fratelli d’Italia, conduce grupul ECR.
Un motor al normalizării acestui grup național-conservator este rolul jucat de Giorgia Meloni.
Prim-ministrul italian și-a jucat bine cărțile, transformând Roma în referință pentru înăsprirea politicii europene în materie de migrație.
În plus, a evitat să genereze controverse cu politica sa fiscală și forjând o relație personală strânsă cu Von der Leyen.
În public, premierul italian și-a manifestat sprijinul pentru o a doua președinție a politicianului german în fruntea Comisiei Europene.
Când un ministru francez a comparat-o pe Meloni cu Marine Le Pen, italianca a sunat la Paris și și-a cerut scuze de la Macron.
Ea s-a distanțat de grupurile de extremă dreapta care nu au ajuns la putere și a creionat o diferență între acestea și viziunea sa național-conservatoare.
Rezultatul este că Meloni este pe deplin integrată în circuitul liderilor europeni și este principalul agent normalizator al ECR pe scena europeană.
Dar ECR și ID au multe puncte de vedere comune în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene.
Astfel încât, deși nu se mai vorbește despre crearea unui singur grup în Parlamentul European, există o agendă comună pentru a adapta Uniunea la viziunea lor.
E vorba de un club mai interguvernamental și mai puțin federalizat, în ciuda faptului că blocul se află în această tendință de ani de zile.
De altfel, în 2021, a fost semnată o declarație comună privind viitorul clubului a reunit toate principalele partide ultraconservatoare și de extremă dreapta, de la Fratelli d’Italia, la partidul lui Le Pen, la cel al premierului ungar Viktor Orbán sau la cel polonez PiS.
În orice caz, campania până la 9 iunie ar putea fi lungă pentru mulți dintre ei.
Un scandal de spionaj în favoarea Chinei și accentul pus pe legăturile sale cu Rusia fac, de exemplu, ca AfD să sufere în sondaje, iar declarațiile unui europarlamentar german au făcut la excluderea formațiunii din ID.
Principala prăpastie între cele două grupuri, și chiar între membrii din cadrul grupurilor, este Rusia.
Deși pentru interesele acelei coaliții de partide conservatoare și de extremă-dreapta conduse de ECR, sprijinul celor 12 deputați ai lui Orbán ar fi o binecuvântare, este și o problemă.
Poziția maghiarilor față de regimul de la Moscova i-a plasat în opoziție față de polonezii de la Lege și Justiție (PiS), deși acum fostul premier polonez Morawiecki s-a arătat mult mai favorabil apropierii de partidul maghiar.
Orbán ar putea juca un rol extrem de important într-un ipotetic supergrup, servind ca o balama între conservatori și naționaliștii identitari.
Crearea acestui supergrup se lovește și de orgoliile multora dintre liderilor partidelor componente.
În luna decembrie a anului trecut, Matteo Salvini a adunat 12 dintre liderii ID la Florența și a spus: „Centrul-dreapta” – așa definește italianul ideologia grupului său din care fac parte și Le Pen sau Alternativa pentru Germania – „în Europa poate face revoluție doar dacă este unită.
Așa cum noi conducem Italia spre progres, ar fi o greșeală fatală să divizăm centrul-dreapta în Europa”.
Aceste cuvinte au fost adresate lui Antonio Tajani, actualul ministru de externe, și premierului Meloni.
În cele din urmă, și în ciuda faptului că în prezent își împart sarcinile guvernamentale, Liga lui Salvini și Fratelli d’Italia concurează pentru același electorat în plan național.
Același lucru se întâmplă în Franța cu Le Pen și Zemmour, unul în ID și celălalt în ECR.
Scindarea extremei drepte în două sau mai multe partide, unul mai neoconservator și celălalt mai identitar, este principala problemă în stabilirea unei coaliții durabile în Europa.
Multe dintre aceste partide vor continua să se uite la situația lor internă, unde sunt competitori și de aceea se află în grupuri diferite, înainte de a se lansa în crearea unui tip de coaliție în afara granițelor lor”.
Bulgaria se află într-o criză politice din 2021, ceea ce a permis partidului de extremă dreapta pro-rus „Vazrazhdane” (Partidul Renașterii) să se ridice rapid de la o poziție marginală în afara parlamentului la o a treia forță politică după alegerile generale din aprilie 2023.
De la începutul invaziei rusești în Ucraina, partidul a apărat pozițiile Kremlinului și a folosit narațiunile despre dominația lui Putin, dar a încercat să se prezinte în mod eronat publicului ca fiind cei care apără interesele Bulgariei.
Partidul insistă asupra încetării apartenenței Bulgariei la NATO și nu are o poziție clară cu privire la statutul Bulgariei de membru UE.
Deputații din partidul de extremă-dreapta sunt acuzați de adversarii lor din parlament că urmăresc să distrugă complet sistemul democratic din Bulgaria.
Una dintre campaniile „Vazrazhdane” a folosit o înregistrare video care prezintă împușcarea unor jurnaliști.
Ulterior, parlamentari din alte partide au declarat că au fost amenințați cu trimiterea în lagăre de concentrare ca prizonieri politici.
Partidul „Vazrazhdane” a amenințat public că vrea să reînvie lagărul de concentrare „Belene”, care se află în mijlocul fluviului Dunărea și construit pentru prizonierii politici în timpul dictaturii comuniste.
În luna martie, „Vazrazhdane” a anunțat că devine parte a Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.
Acest lucru s-a întâmplat la numai o zi după ce delegația partidului s-a întors dintr-o vizită la Moscova, la invitația partidului Rusia Unită al lui Putin.
„Vazrazhdane” a ajuns în parlamentul bulgar după ce a exploatat tensiunea publică din jurul carantinei Covid și teoriile conspirației împotriva vaccinurilor.
Partidul s-a declarat împotriva tuturor măsurilor de precauție împotriva răspândirii Covid, dar între timp, o anchetă jurnalistică a arătat că unii dintre parlamentarii săi au fost vaccinați.
Tendința din ultimii 3 ani de creștere a sprijinului pentru partidul antieuropean este îngrijorătoare.
În prima din seria de alegeri parlamentare – în aprilie 2021, „Vazrazhdane” a avut doar 2,45% susținere, în următoarea (iulie 2021) a fost de 3%.
Partidul a reușit pentru prima dată să depășească bariera de 4% pentru a intra în parlament în luna noiembrie a aceluiași an, cu o susținere de 4,9%.
La următorul vot, în octombrie 2022, „Vazrazhdane” avea deja o creștere dublă a sprijinului – 10,2%.
La votul din aprilie 2023, partidul avea deja 14,16% susținere, devenind astfel a treia forță politică a țării.
Iar creșterea sprijinului acestui partid anti-european a fost motivul creării ultimului guvern bugar, care a petrecut 10 luni la putere până când neînțelegerile privind rotativa guvernamentală să ducă la declanșarea anticipatelor, pe 9 iunie odată cu europarlamentarele.
Partidele italiene de extremă dreapta sunt împărțite între partidele mainstream și partidele anti-sistem.
Din primul grup fac parte Fratelli d’Italia (Frații Italiei) și Liga, cunoscută anterior sub numele de Liga Nordului.
Fratelli d’Italia este o mișcare post-fascistă, iar liderul acesteia, Giorgia Meloni, ocupă funcția de premier din 2022.
Liga s-a născut ca un partid federalist, pro-nord, dar s-a transformat într-unul naționalist în ultimii ani.
Ambele sunt ferm ostile față de migranți, conservatoare în ceea ce privește valorile etice și favorabile pieței.
Au împărtășit și euroscepticismul, dar Fratelli d’Italia este acum considerat un partid pro-european.
Legăturile dintre Giorgia Meloni și actualul președinte al CE, von der Leyen, sunt strânse.
Atât Meloni (Fratelli d’Italia), cât și Matteo Salvini (Liga) sunt în competiție și încearcă să-și fure reciproc voturile.
Al doilea grup este compus din partide mai extreme, anti-sistem, care sunt fie fasciste în mod deschis (Forza Nuova), fie destul de apropiate de acest lucru (CasaPound).
Acestea nu joacă niciun rol relevant pe scena publică.
Fratelli d’Italia a absorbit și „instituționalizat” partidele fasciste din țară, astfel încât un anumit număr de foști activiști de extremă dreapta fac parte în prezent din formațiune.
Singurul partid grec care este membru al grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European este Soluția Elenă (Eliniki Lisi), cu un europarlamentar ales (Emmanouil Fragos).
Partidul, cu 12 deputați în Parlamentul elen, este un partid populist ultraconservator și are afilieri strânse cu extrema dreaptă greacă tradițională.
A atras foști alegători ai partidului nazist Zorii Aurii (interzis prin lege), ai cărui lideri ispășesc pedepse lungi pentru conducerea unei organizații criminale.
De asemenea, atrage voturi din baza electorală a partidului de dreapta Noua Democrație, aflat la putere.
A fost fondat în 2016, de către Kyriakos Velopoulos, un fost deputat al Raliului Popular Ortodox (de asemenea, un partid de extremă dreapta care a participat la un guvern de coaliție cu Noua Democrație și PASOK) și un prezentator care a propagat teorii ale conspirației, convingeri antisemite și iraționale.
Acesta din urmă a vândut o carte cu presupusele „scrisori ale lui Iisus” pe care pretindea că le are în posesie, precum și unguente făcute după „rețete monahale” care ar fi vindecat chelia sau ar fi protejat împotriva coronavirusului.
De asemenea, a predicat împotriva programului de vaccinare anti-Covid, a susținut Rusia lui Putin, a cerut deportarea tuturor imigranților fără acte și este în favoarea reintroducerii pedepsei cu moartea.
De asemenea, s-a declarat împotriva acordului Prespes (recunoașterea Macedoniei de Nord) și împotriva căsătoriilor gay.
Partidul „Niki” (Victorie), care are în Parlament 10 deputați, a fost fondat în 2019 de un teolog din Salonic (Dimitris Natsios) și are ca deviză „Credință – Patrie – Familie”.
(nr.
spre comparație deviza AUR în România este Credință, Națiune, Familia și Libertatea).
Niki reprezintă dreapta religioasă ultraconservatoare, are legături strânse cu biserica, în special cu mănăstirile de la Muntele Athos, și susține, de asemenea, Rusia.
Acest partid critică vaccinarea împotriva Covid-19, este împotriva căsătoriilor LGBT, a avortului, a predării educației sexuale în școli și a noilor acte de identitate ale cetățenilor europeni.
Cel mai ciudat partid de extremă-dreapta este „Spartanii”.
Aceștia au câștigat 12 deputați la ultimele alegeri naționale, dar acum au doar 7, deoarece ceilalți au fost excluși sau au devenit independenți.
Ei au fost blocați de la viitoarele alegeri europene, deoarece Curtea Supremă a decis că sunt o continuare a partidului nazist Zorii Aurii și că adevăratul lor lider este liderul adjunct al Zorilor Aurii, Ilias Kasidiaris, care a fost condamnat.
Principalul eveniment din Grecia care a dat naștere la „proliferarea” partidelor de extremă-dreapta în Parlament, a fost arestarea și reținerea parlamentarilor din Zorii Aurii, o organizație criminală nazistă care opera sub masca unui partid parlamentar, în septembrie 2013.
Liderii organizației au fost arestați după uciderea cântărețului antifascist de hip-hop Pavlos Fyssas de către Giorgos Roupakias, membru al Zorilor Aurii.
Zorii Aurii este, de asemenea, responsabilă pentru o serie de atacuri criminale împotriva persoanelor de stânga și a migranților, în special în perioada de vârf a crizei financiare din Grecia (2008-2012).
Multe dintre aceste cazuri au fost combinate într-un singur dosar, iar conducerea Zorilor Aurii a fost judecată pentru conducerea unei organizații criminale.
În cadrul unei proceduri judiciare îndelungate care a durat 5 ani (2015-2020), foștii deputați au fost găsiți vinovați, au primit sentințe grele și acesta a fost practic sfârșitul Zorilor Aurii.
Până în prezent, există o singură formațiune de extremă-dreapta în parlamentul național ceh și în Parlamentul European: Libertate și Democrație Directă (SPD), membră a grupului ID.
De ani de zile, SPD a avut un sprijin constant în jurul a 10%.
La nivel național, SPD este controlat în totalitate de președintele și părintele său fondator Tomio Okamura, om de afaceri ceh cu rădăcini japoneze/coreene.
Partidul nu are o structură și o apartenență clasică.
De la o epurare din 2015, seamănă mai degrabă cu partidul personal al lui Okamura.
Pentru Okamura, nivelul european este doar un domeniu de interes secundar, dar în trecut, el a subliniat constant parteneriatul său strâns inter-național cu Matteo Salvini, Geerd Wilders sau Marine Le Pen.
Declarativ, SPD ar sprijini posibila creare a supergrupului de extremă dreapta și s-ar alătura acestuia.
Pe de altă parte, este important de remarcat că actualii candidați numărul 1 și numărul 3 de pe lista de candidați SPD pentru alegerile europene din acest an nu sunt membri ai SPD, ci alte partide mici create pentru a promova interesele oligarhilor cehi din domeniul afacerilor fosile.
Așadar, în cele din urmă, este dificil de prezis dacă toți europarlamentarii SPD se vor alătura supergrupului de extremă dreapta.
Există o singură formațiune cehă în grupul ECR: Partidul Democrat Civil (ODS).
Acesta are un sprijin constant în jurul a 14%, dar din 2021 a participat la alegeri în cadrul coaliției mai largi de dreapta numită Împreună (SPOLU) cu alte două partide de centru-dreapta.
SPOLU are o susținere de aproximativ 20%.
Alte partide din coaliția SPOLU sunt membre ale grupului PPE și chiar și ODS s-a îndepărtat treptat de radicalismul grupului ECR în ultimii ani.
ODS este descris în Cehia mai degrabă de dreapta de tip thatcherian (nr.
după fostul premier britanic Margaret Thatcher), nu de extremă dreapta.
Există, de asemenea, două noi formațiuni apropiate de extrema-dreapta care nu sunt încă în Parlamentul ceh sau în Parlamentul European, dar care anul acesta încearcă să intre în Parlamentul European: Pro 2022 și „Automobiliștii”.
Ambele au o susținere de 3-5% în sondajele recente.
Pro 2022 este o formațiune tip protest creată în timpul pandemiei, în parte din mișcarea anti-vaccin și în parte din grupurile de dreapta radicală nemulțumite de deradicalizarea ODS și de controlul total al lui Okamura asupra SPD.
Pro 2022 a copiat în mare parte profilul AfD-ului german, cu un puternic accent anti-vaccin.
„Automobiliștii” sunt o coaliție populistă de tip ECR condusă la nivel național de un fost polițist foarte cunoscut la nivel național, Robert Šlachta.
Liderul listei sale de candidați pentru alegerile europene este Filip Turek, Youtuber și fost pilot auto, care se profilează pe criticile la adresa Green Deal și a corectitudinii politice.
