Arta contemporană din România caută să se conecteze la tendințe vehiculate internațional, spune Magda Radu, curator și istoric de artă, ce a contribuit semnificativ la promovarea artei românești pe plan internațional.
Un moment de referință în activitatea sa a fost participarea, în anul 2017, în calitate de curator, la Bienala de artă de la Veneția, unul dintre cele mai prestigioase evenimente culturale internaționale, care atrage atenția asupra celor mai inovatoare și provocatoare lucrări din întreaga lume.
Astfel, anul acesta, Magda Radu a fost invitată la RAD ART FAIR, unde, alături de alți curatori, a împărtășit experiențele și provocările întâmpinate în cadrul festivalului de la Veneția.
Din dorința de a sprijini comunitatea locală de artiști și de a promova arta contemporană din România, Banca Transilvania este Presenting Partner al evenimentului RAD ART FAIR.
De-a lungul anilor, Banca Transilvania a fost un pilon de sprijin pentru numeroase inițiative culturale și artistice, contribuind la crearea unui mediu propice pentru artiștii locali.
Parteneriatul cu RAD ART FAIR reprezintă o continuare firească a eforturilor sale de a promova și încuraja talentul românesc.
Despre evoluția scenei de artă contemporană din România, principalele tendințe sau direcții artistice, dar și despre importanța evenimentului RAD ART FAIR, am discutat cu Magda Radu.
Cum a fost experiența de a fi curator la Bienala de artă de la Veneția în 2017 și cum crezi că te-a influențat în prezent?Magda Radu: Bienala de la Veneția a reprezentat un punct de cotitură în traiectoria mea profesională.
Am avut onoarea să curatoriez un proiect centrat în jurul artistei Geta Brătescu, prima artistă femeie care a reprezentat România la Bienala de la Veneția.
Ea își dorea extrem de mult acest lucru și, astfel, am conceput împreună cele două expoziții, din Pavilionul României și de la Galeria ICR din Veneția, punând accent pe conceptualizarea figurilor feminine în practica sa.
A fost un tip de expunere care a pus în evidență versatilitatea ei extraordinară, estetică și conceptuală, rigoarea și imensa plăcere de a crea.
Prezența Getei Brătescu în acest context a fost extrem de vizibilă și apreciată, iar eu mi-am dat seama cât de mult contează (încă) acest eveniment, Bienala de la Veneția, cu toate criticile care i se pot aduce, pentru că rămâne o platformă internațională de o anvergură neegalată.
Cum vezi evoluția scenei de artă contemporană din România în ultimii ani și ce contribuție crezi că au evenimentele culturale în acest context?Magda Radu: Scena de artă contemporană a evoluat accelerat, iar după pandemie numărul spațiilor și inițiativelor de tot felul a explodat.
Se produce mult, se expune mult, s-au diversificat evenimentele dedicate sau situate în proximitatea artei contemporane, însă lipsește de multe ori coerența programelor spațiilor expoziționale.
Deși expunerea artiștilor locali aduce popularitate, e totuși nevoie de o prezență internațională mai consistentă, această diversitate fiind benefică și pentru educarea publicului, nu numai pentru dinamica scenei de artă.
Trebuie evitate cu orice preț limitarea culturală și lingvistică, promovând un spirit incluziv, deschis și cosmopolit.
E important să existe instituții puternice sau evenimente de anvergură, care să acționeze ca platforme extinse de întâlnire și promovare, investigând problematici relevante pentru contemporaneitate.
Care sunt principalele provocări și oportunități din perspectiva unui curator și istoric de artă, în contextul cultural actual din România?Magda Radu: Am impresia că profesia de istoric de artă nu este suficient de susținută și respectată.
Cercetări realmente inovatoare, realizate în pofida multor obstacole, nu își găsesc o reflectare în contextul educațional sau muzeal.
Acest lucru creează pe termen lung discontinuități și fracturi generaționale, întărind provincialismul despre care am vorbit și mai sus.
Istoricii de artă trebuie sprijiniți să producă cunoaștere și interpretare, să fie conectați la metodologii actuale prin punerea la dispoziție a resurselor de care au nevoie.
E important să se creeze condiții ca aceste lucruri să se întâmple la nivel sistemic și nu numai circumstanțial.
În plus, e nevoie de reforme instituționale pentru ca muzeele din România să își îndeplinească mandatul cu care sunt investite.
Care sunt principalele tendințe sau direcții artistice pe care le observi în prezent, în arta contemporană din România?Magda Radu: O bună parte din arta contemporană din România caută să se conecteze la tendințe vehiculate internațional.
Văd o înclinație către craft (meșteșug), natură, ecologie, agențialitate non-umană, și, ocazional, către practici colective și comunitare.
Mi-aș dori ca acestea din urmă să fie mai intens prezente în mediul artistic de la noi.
Există, desigur, și un tip de artă care vizează, mai ales, succesul comercial, cultivând un formalism steril, uneori atrăgător vizual.
Pârghiile criticii de artă sunt atât de slăbite, încât internetul (rețelele sociale) a devenit principalul mijloc de evaluare a „succesului” unei lucrări.
Însă, așa cum am spus deja, scena artistică a crescut considerabil în ultimii ani, iar galeriile comerciale (care au în multe situații un statut hibrid, funcționând deopotrivă ca spații de proiecte și entități comerciale) au dobândit o importanță crescândă.
Cum crezi că poate RAD ART FAIR să sprijine și să promoveze tinerii artiști români, integrându-i în circuitul internațional al artei contemporane?Magda Radu: Artiștii au nevoie de sprijin pentru a trăi, în primul rând, pentru a putea să se susțină din munca lor.
Așadar, vânzarea propriilor lucrări la un târg de artă, la prețuri corecte, nu poate decât să funcționeze în beneficiul lor.
RAD dorește să funcționeze și ca o platformă de promovare internațională, invitând curatori care pot deveni interesați de practicile artistice pe care le întâlnesc aici.
Tot RAD încearcă să creeze conexiuni mai strânse între galerii, artiști și colecționari, construind un profil mai atrăgător pentru arta contemporană.
Aceste eforturi vor genera, în timp, avantaje indiscutabile pentru artiștii din România.
Articol susținut de Banca Transilvania
