București e un oraș care poate să pară că a crescut inclusiv pe locuri neverosimile, iar aproape fiecare cartier din prezent are o istorie remarcabilă.
Cotroceni, cartierul cu străzi care poartă nume de doctori și care rămâne unul dintre cele mai selecte din București, era, acum 400 de ani, un codru adânc, în care se ascundeau cei prigoniți de domnie.
Cotroceniul a fost, pe rând, sălbăticie mocirloasă, mănăstire, reședință voievodală, cartier regal, fieful nomenclaturii comuniste și rămâne unul dintre cele mai scumpe și mai liniștite locuri din București.
Floreasca de acum se întinde, practic, pe locul hipodromului cu care Negropontes voia să îl concureze pe cel din Băneasa.
N-a prea izbutit, deși s-a străduit.
Hipodromul avea instalație pentru nocturnă, iar în 1933 încerca să cucerească bucureșteni cu o premieră senzațională: curse de struți.
Dacă ne gândim la Dorobanți, azi cartierul cu cele mai râvnite vile din București, cartierul scump de acum a pornit de la case-vagon cu grădini mari.
Ferentari, în schimb, e cartierul promisiunilor neonorate de mai bine de 100 de ani.
Înainte să se numească „Ferentari”, zona din partea de sud-vest a Bucureștiului era știută drept „Câmpul Veseliei”, pentru că avea mai mult de 100 de cârciumi.
Poate de aici să fi venit și melodia lui Gică Petrescu, „La crâșma din Ferentari, cu un vin de zile mari”, deși istoria nu se ocupă de originea cântecelor de petrecere.
Descoperă, pe B365.
ro, „copilăria” unui oraș, în formidabile imagini de arhivă din mai multe cartiere ale Bucureștiului.
