Andreea Soare Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat, joi, în cadrul unui interviu pentru RIA Novosti, că Moscova rămâne „deschisă” negocierilor, dar că „trebuie luate în considerare realităţile din teren”, făcând referire la păstrarea teritoriilor ucrainene ocupate ca o precondiţie pentru deschiderea negocierilor, o precondiţie de neacceptat, de altfel, pentru Kiev încă din prima zi a invaziei.
Deşi nu este pentru prima dată când un lider rus dă impresia că vrea să încheie războiul şi vorbeşte despre negocieri, este pentru a doua oară într-un timp relativ scurt când un oficial rus vorbeşte despre păstrarea teritoriilor ocupate în Ucraina, în eventualitatea încheierii războiului.
O declaraţie similară a fost făcută şi de preşedintele Putin, în urmă cu ceva timp, într-o vizită în Belarus.
„Am să o spun încă o dată: acest lucru presupune respectarea realităţilor care s-au dezvoltat în teren, reflectarea dorinţei oamenilor care trăiesc acolo”, a spus Serghei, deşi nu este vorba despre dorinţele oamenilor care trăiesc în teritoriile ocupate din Ucraina, ci despre dorinţa Kremlinului.
Vezi mai multe articole din categoria externe Pentru Kiev şi pentru Occident, singura modalitate de a ajunge la pace este dacă Moscova îşi retrage toate trupele din Ucraina şi restabileşte graniţele recunoscute internaţional înainte de invazia Rusiei.
Însă declaraţia lui Lavrov apare într-un context în care unele voci susţin că Putin nu ştie cum să iasă din războiul care credea că se va încheia în câteva zile.
Analistul George Friedman, de exemplu, susţinea, în analiza sa recentă, că „Ceea ce pare să se întâmple este că Putin recunoaşte slăbiciunea armatei sale şi încearcă să îşi limiteze responsabilitatea pentru insuficienţele acesteia printr-o remaniere ciudată a personalului.
De asemenea, el încearcă să forţeze SUA să accepte reguli vagi pe fondul epuizării publicului din cauza războiului.
Există o opoziţie faţă de război, dar nu a fost suficient de puternică pentru a forţa mâna SUA.
Şi, probabil, speră că războiul dintre Hamas şi Israel va deturna proviziile americane.
Pe scurt, el caută acum o ieşire dintr-un război pe care l-a început, dar pe care nu-şi poate permite să-l ducă până la capăt”.
De asemenea, şi analiştii ISW au transmis, în repetate rânduri, că Rusia nu are, în aceste momente, numărul necesar de forţe pentru a lansa o ofensivă masivă în Ucraina, care să ducă la încercuirea sau capturarea unor mari oraşe.
Totodată, deşi Ucraina a trecut prin câteva luni dificile în care nu a primit deloc ajutor militar de la SUA (din cauza blocării acestuia în Congres) şi s-a confruntat şi cu întârzierile de muniţie de la statele UE, a reuşit să ţină piept armatei ruseşti, care este ajutată de Iran şi Coreea de Nord.
Astfel, este posibil ca Rusia să creadă că nu poate avansa prea mult în teritoriul ucrainean şi de aceea să reitereze precondinţiile pentru negocieri, liderii săi fiind conştienţi, totuşi, că nu vor fi acceptate.
