Numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani care aveau domiciliul în România, la 1 ianuarie 2024, a fost de 3,796 milioane, în scădere cu 80.
700 comparativ cu perioada similară din anul anterior, potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică transmis cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului.
Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2024, de 17,4%, în scădere faţă de anii anteriori.
Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1.
057 băieţi la 1000 fete.
Conform INS, în anul 2023, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 155.
430 copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent.
În anul 2023, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori ajungând la 30,7 născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani).
Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2023, au fost în regiunile Nord-Vest (8 născuţi-vii la 1.
000 locuitori) şi Centru (7,7 născuţi-vii la 1.
000 locuitori), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (6,4 născuţi-vii la 1.
000 locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (6,3 născuţi-vii la 1.
000 locuitori).
La începutul anului şcolar 2023/2024, populaţia şcolară era de 3,466 milioane, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7.
102 unităţi şi 245.
000 cadre didactice.
Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 547.
700, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1,597 milioane, iar al celor din învăţământul liceal era de 602.
000.
Pentru aceeaşi perioadă de referinţă, gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 70,3%.
Din numărul total de elevi înscrişi, 2,190 milioane erau la forma de învăţământ cu frecvenţă.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
