Un astfel de monument se află chiar în centrul orașului nostru, Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Față”, de pe Bulevardul Eroilor nr.
10.
Aceasta a fost construită în anul 1779, cu multe strădanii, de călugării minoriți, membri ai Ordinului Franciscan.
Ei nu au beneficiat de ajutor din partea oficialităților vremii, chiar și suma de 500 de florini, pe care generalul baron Ignațiu de Rosin ar fi dorit să o doneze, a fost redistribuită de împărăteasa Maria Tereza unui orfelinat din Austria de astăzi, aflat în Carinthia.
Nu cu mult înainte de finalizarea construcției, din cauza slabei fundații, turnul s-a prăbușit, afectând grav toată partea de nord a clădirii.
Salvarea a venit într-un final din partea împărătesei Maria Tereza, care după multe amânări a dat călugărilor suma de 7.
000 de florini, doar dacă noul turn va fi construit de un arhitect bun.
Astfel, Eberhard Blaumann, arhitectul-șef al Sibiului, preia proiectul și îl duce la capăt.
La finalul Primului Război Mondial, numărul enoriașilor greco-catolici îl depășea pe cel al catolicilor, iar biserica nu mai avea călugări.
Acești doi factori au făcut, printr-un memoriu înaintat Sfântului Scaun Apostolic al Romei, de Vasile Suciu, mitropolitul Blajului, ca biserica să fie cedată de minoriți greco-catolicilor, cu toate bunurile ei în anul 1924.
În 1926 Papa Pius al XI-lea a donat biserica Mitropoliei de Alba-Iulia și Făgăraș.
După asta, în 1930 , prin constituția „Solenni Conventione” sediul episcopal s-a mutat de la Gherla la Cluj, astfel biserica a fost ridicată la rangul de biserică catedrală.
În anul 1948, după interzicerea BRU (Bisericii Greco-Catolice), clădirea a fost trecută de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe Române, iar după Revoluția din 1989, Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla a cerut, mai întâi fără succes, să i se recunoască dreptul de proprietate asupra lăcașului sacru.
Refuzul Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului de a restitui lăcașul de cult a dus la un proces care a durat opt ani, fiind mutat la mai multe instanțe din țară, în cele din urmă la Curtea de Apel Ploiești, pe motiv că instanțele din Transilvania ar ține partea greco-catolicilor.
Curtea de Apel Ploiești a decis că proprietar a imobilului este Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, dispunând restituirea imobilului.
Pe 13 martie 1998 executorul judecătoresc a pus Episcopia de Cluj-Gherla în posesia imobilului.
În 1998 s-a descoperit o criptă uitată de 100 de ani sub biserică iar aceasta conținea morminte ale familiilor Bogdanfi, Csiki, Toroczkai și Kornis.
În anul 1999 s-a constatat un nivel ridicat de umiditate în clădire, iar în urma unor lucrări menite să afle cauza acesteia, s-a descoperit cripta catedralei, unde mulți dintre elita catolică a vremii și călugării Ordinului Minorit aveau monumente funerare ridicate.
Printre acestea se afla și cel al unuia din ctitorii bisericii, Ignatius de Rosin.
În prezent, catedrala își îndeplinește rolul de lăcaș de cult, dar în curtea interioară a acesteia se află Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, care plătește chirie Bisericii Greco-Catolice.
Articol realizat de Aurel-Constantin BîrlibaCitiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
