Autorităţile din Republica Moldova au retras joi licenţele de emisie a încă cinci posturi de televiziune, acuzându-le de legături cu oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc şi prorusul Ilan Şor, informează agențiile EFE și Moldpres.
Respectivele posturi, Canal Unu în Moldova, Akchent TV, Orizont TB, Canal 2 şi Canal 3, nu au furnizat informaţii despre finanţarea lor Consiliului pentru Promovarea Proiectelor de Investiţii.
Guvernul de la Chişinău mai motivează că autorităţile au detectat legături ale acestor posturi cu Ilan Şor, al cărui partid prorus a fost scos în afara legii, şi Vladimir Plahotniuc, notează Agerpres.
Chişinăul a interzis anul trecut alte şase posturi TV, plus 31 de site-uri despre care a estimat că „alterează spaţiul informaţional”, în timp ce directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova, Alexandru Musteaţa, a susţinut că acestea „sunt controlate direct din Rusia”.
În replică, Moscova a acuzat Chişinăul de măsuri ostile şi de încălcarea drepturilor minorităţii rusofone.
Preşedinta Republicii Moldova, prooccidentala Maia Sandu, a acuzat miercuri Rusia că încearcă să destabilizeze ţara sa prin mijloace de propagandă.
Maia Sandu urmăreşte realegerea la scrutinul prezidenţial din 20 octombrie, când se va desfăşura şi un referendum la care alegătorii sunt chemaţi să-şi exprime opţiunea privind aderarea la UE.
La rândul său, secretarul american de stat Antony Blinken, venit miercuri în vizită la Chişinău, a spus că Washingtonul va impune sancţiuni contra celor care încearcă să slăbească instituţiile democratice ale Republicii Moldova.
De asemenea, Blinken a declarat că administrația Biden colaborează cu Congresul SUA pentru a oferi Chișinăului o sumă suplimentară de 50 de milioane de dolari pentru a promova eforturile pe care el a spus că vor ajuta țara să reziste interferenței Rusiei.
Vorbind la o conferință de presă la Chișinău, alături de Maia Sansu, șeful diplomației americane a spus că SUA au văzut o rezistență extraordinară din partea acestei țări, în ciuda „bullying-ului” din Rusia și a eforturilor acesteia de a răspândi dezinformarea și de a folosi corupția pe post de armă.
Începând din 2022, „SUA au alocat 774 de milioane de dolari pentru a consolida instituțiile moldovenești, a construi reziliența voastră și a contracara aceste acțiuni care vin de la Federația Rusă.
(…) Vrem să ajutăm Moldova în contracararea atacurilor cibernetice prin sprijinirea unei noi academii și de asemenea o consolidare și a sectorului particular”, a spus Blinken.
În schimb, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a estimat anterior că Occidentul caută să transforme Republica Moldova în „viitoarea Ucraină”.
Joi, Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat că finalizează o propunere de „măsuri de retorsiune” împotriva Uniunii Europene în legătură cu interzicerea de către blocul comunitar a difuzării a patru instituții media rusești pe teritoriul său, notează Reuters.
Mai devreme în cursul lunii mai, UE anunțase că suspendă difuzarea publicației Vocea Europei (Voice of Europe), a agenției de știri RIA Novosti și a ziarelor Izvestia și Rossiyskaya Gazeta.
Consiliul European a precizat, într-un comunicat, că acționează astfel deoarece aceste instituții „au fost esențiale și au contribuit la promovarea și susținerea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, avertizase anterior asupra unui „răspuns extrem de dureros” în urma aplicării acestei interdicții.
Joi, ea a declarat în cadrul unei conferințe de presă că răspunsul se află în ultimele etape de pregătire și va fi supus aprobării în zilele următoare.
