Preşedintele rus Vladimir Putin a ameninţat marţi Europa cu „consecinţe grave” dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rusesc.
El s-a referit astfel le apelul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg – împărtăşit între timp şi de şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell -, care le-a cerut aliaţilor să autorizeze Ucraina să atace direct teritoriul rus cu armele pe care i le furnizează Occidentul ca ajutor militar.
„(Stoltenberg) a fost prim-ministru al Norvegiei.
Ne-am întâlnit şi am soluţionat chestiuni complicate privind Marea Barenţ şi altele.
În general, am reuşit să ajungem la acorduri.
Atunci, sunt sigur că el nu suferea de demenţă”, a comentat Putin despre secretarul general al NATO.
„Această escaladare constantă poate avea consecinţe grave, iar aceste consecinţe grave se fac simţite în Europa.
Cum vor reacţiona Statele Unite?”, a spus în continuare preşedintele rus, făcând aluzie la paritatea nucleară între Rusia şi SUA.
Referindu-se tot la declaraţia lui Stoltenberg, liderul de la Kremlin a apreciat că acesta nu are cum să nu ştie că armele de precizie cu rază lungă de acţiune oferite de Occident armatei ucrainene nu pot fi lansate fără asistenţa sateliţilor spion occidentali.
În astfel de cazuri, a susținut Putin, selectarea ţintelor poate fi făcută numai de „specialişti înalt calificaţi”, care nu sunt ucraineni, iar rachetele franco-britanice Storm Shadow/Scalp pot primi instrucţiuni în zbor „fără vreo implicare a soldaţilor ucraineni”, proceduri aplicabile de asemenea în cazul rachetelor americane ATACMS cu ajutorul datelor satelitare.
Aşadar, a concluzionat preşedintele rus, aceste misiuni contra ţintelor ruseşti „nu sunt pregătite de soldaţi ucraineni, ci de reprezentanţi ai ţărilor NATO”.
Cât despre informaţia anunţată luni de comandantul-şef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, conform căreia Kievul a ajuns la un acord cu Franţa pentru trimiterea unor instructori militari francezi în Ucraina, informaţie între timp nuanţată de Ministerul ucrainean al Apărării, care a transmis că un astfel de acord se află încă în negociere, Putin a susținut că instructori militari occidentali se află deja în Ucraina sub acoperirea de „mercenari”.
În ceea ce priveşte ofensiva lansată luna aceasta de Rusia în regiunea ucraineană Harkov, Putin a spus că aceasta a fost provocată de aliaţii occidentali ai Ucrainei, pe care i-a acuzat că au ignorat cererile Rusiei de a determina Ucraina să nu atace regiunea rusă de graniţă Belgorod.
De asemenea, el a susținut că Rusia este pregătită să reia negocierile de pace cu Ucraina, desfăşurate ultima dată în martie-aprilie 2022 la Istanbul şi pe care, conform Moscovei, Kievul le-a părăsit în urma presiunilor SUA.
Însă Putin a contestat din nou legitimitatea omologului său ucrainean Volodimir Zelenski, al cărui mandat a expirat pe 20 mai.
La sfârșitul săptămânii trecute, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a cerut aliaţilor internaționali ai Ucrainei să ridice interdicţia impusă Kievului de a lansa atacuri pe teritoriul Rusiei.
Ucraina a solicitat, în repetate rânduri, să primească permisiunea de a utiliza armamentul occidental primit împotriva unor ţinte militare aflate în Rusia.
Într-un interviu acordat revistei britanice The Economist și publicat vineri, șeful NATO a spus că este de aceeaşi părere cu ucrainenii.
„A venit timpul ca aliaţii să reflecteze la posibilitatea de a ridica anumite restricţii pe care le-au impus utilizării armamentului trimis Ucrainei”, în contextul ofensivei ruse în Harkov, „aproape de frontieră”, a afirmat Stoltenberg, în interviu.
Privarea Ucrainei de posibilitatea „de a folosi aceste arme împotriva unor ţinte militare legitime pe teritoriul rus face foarte dificil ca ea să se apere”, a arătat șeful NATO.
„Unii aliaţi au ridicat deja aceste restricţii”, a subliniat Stoltenberg, referindu-se la Regatul Unit.
Autoapărarea – „legală și legitimă”, spune șeful NATOÎnsă mai mulţi aliaţi ai Kievului, precum Statele Unite, refuză în continuare acest lucru.
„Dacă refuzaţi Ucrainei dreptul de a lovi ţinte militare pe teritoriul (Rusiei), atunci devine complicat pentru ucraineni să-și implementeze dreptul de a se apăra”, a argumentat Stoltenberg.
„Această autoapărare este înscrisă în Carta ONU, ea este legală şi este legitimă”, iar NATO vrea să ajute Ucraina să poată recurge la acest drept, a mai spus el.
„Acest lucru include posibilitatea de a lovi ţinte pe teritoriul rus, atunci când sunt ţinte militare şi legitime”, a arătat secretarul general al NATO.
Însă, la începutul lunii mai, Regatul Unit a autorizat Kievul să folosească materialul militar britanic, şi anume rachetele de croazieră de tip Storm Shadow, pentru a lovi pe teritoriul rus.
Statele Unite ar putea lua, la rândul lor, această decizie, potrivit The New York Times.
Ucraina a folosit, în ultimele luni, în principal drone produse local, cu capacităţi limitate, în atacuri pe teritoriul Rusiei.
Într-un interviu acordat AFP vineri, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a pledat, la rândul său, ca aliaţii Ucrainei să permită utilizarea armelor furnizate aşa cum doreşte Kievul.
De la începutul războiului, „liniile roşii” impuse Ucrainei de către aliaţii săi au început să fie șterse, rând pe rând.
Ţările din Occident au interzis Ucrainei, după începutul invaziei ruse, în 2022, să folosească armamentul pe care i-l furnizează pentru a ataca teritoriul rus, în ideea de a reduce astfel riscul unei escaladări împotriva unei puteri nucleare.
Zelenski a dat asigurări că acest armament va fi folosit în scopuri defensive.
După ce Londra a ridicat interdicția sa, Kremlinul a ameninţat să lovească ţinte militare britanice „pe teritoriul Ucrainei şi nu numai”.
Joia trecută, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a avertizat că o decizie asemănătoare a Statelor Unite ar reprezenta o „escaladare”.
Jens Stolteberg este și el conştient de acest lucru.
„Trebuie să împiedicăm acest război să devină un conflict între Rusia şi NATO în Europa”, a spus șeful NATO, în interviul acordat publicației The Economist.
„Însă noi nu suntem implicaţi în mod direct de pe teritoriul NATO în operaţiuni de luptă în Ucraina”, a subliniat Stoltenberg.
