Guvernul german renunță cu prudență la rezervele sale privind permisiunea acordată Ucrainei de a lovi ținte militare din interiorul Rusiei cu armele donate de Occident, scrie miercuri Politico.
Marți, cancelarul Olaf Scholz a declarat că Ucraina ar putea utiliza arme furnizate de Germania „în cadrul dreptului internațional”, ceea ce ar permite ca acestea să fie folosite împotriva unui agresor precum Rusia, inclusiv în adâncimea teritoriului rus.
Însă poziția Berlinului nu a fost la fel de clară pe acest subiect precum cea a altor țări.
Președintele francez Emmanuel Macron, care a vorbit alături de Scholz marți, a declarat că „trebuie să le permitem (ucrainenilor, n.
r.
) să neutralizeze siturile militare de unde sunt lansate rachetele, dar nu și alte ținte civile sau militare”, adăugând astfel o limită care nu este în concordanță cu ceea ce dorește Kievul.
Alte țări nu au lăsat însă loc de ambiguitate.
„Armele poloneze trimise în Ucraina nu au limite.
Ucrainenii le pot folosi așa cum cred ei de cuviință”, a declarat viceministrul polonez al apărării, Cezary Tomczyk, într-un interviu acordat unei emisiuni de radio.
Berlinul a revenit miercuri pentru a clarifica confuzia cu privire la ceea ce a vrut să spună Scholz.
Purtătorul de cuvânt al lui Scholz, Steffen Hebestreit, le-a spus reporterilor că „acțiunea defensivă a Ucrainei nu se limitează la propriul teritoriu, ci poate fi extinsă și la teritoriul agresorului”, subliniind totodată că nu poate dezvălui acordurile precise cu Kievul privind utilizarea armelor germane, deoarece acestea sunt „confidențiale”.
Hebestreit a mai susținut că declarația lui Scholz de acum un an, în care acesta a spus că există un „consens” că Ucraina nu va folosi arme germane pe teritoriul rus, era „o constatare a faptelor” care era adevărată la acel moment, dar nu care nu se aplica neapărat pentru viitor.
O persoană familiarizată cu poziția guvernului german a mai spus că Scholz se declară în favoarea permiterii utilizării armelor occidentale împotriva unor ținte din interiorul Rusiei, dar aceasta nu a intrat în detalii.
„Mi se pare ciudat”, le-a spus Scholz reporterilor marți, „când unii oameni poartă discuții și spun că ei (ucrainenii, n.
r.
) nu au voie să se apere și să ia măsuri adecvate pentru acest lucru”.
Și alte state în afară de Polonia, precum Finlanda și Canada, au răspuns miercuri la presiunea exercitată de Kiev, permițând în mod explicit Ucrainei să lovească ținte din interiorul Rusiei cu armele occidentale primite.
Washingtonul a rămas, până în prezent, marele reticent în această chestiune.
Președintele rus Vladimir Putin a ameninţat marţi Europa cu „consecinţe grave” dacă ţările NATO vor permite Ucrainei să folosească armamentul occidental pentru a ataca ţinte pe teritoriul rus.
„Aceşti reprezentanţi ai ţărilor NATO, în special din Europa, mai ales în ţările mici, ar trebui să fie conştienţi cu ce se joacă.
Trebuie să-şi amintească faptul că sunt adesea state cu un teritoriu mic şi cu o populaţie foarte densă”, iar „acest factor este un lucru serios la care ar trebui să reflecteze înainte de a vorbi despre lansarea de atacuri în profunzimea teritoriului rus”, a atenţionat Putin, vorbind la o conferinţă de presă la finalul unei vizite în Uzbekistan.
De partea sa, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a apreciat că statele UE trebuie să găsească un echilibru între riscul de escaladare şi necesitatea ca Ucraina să se apere, apreciind totuşi că armata ucraineană ar trebuie să poată lovi teritoriul rus cu arme occidentale.
Citiți și:
