În ultimii 10 ani, România a înregistrat cea mai mare viteză a convergenței economice (măsurată prin PIB/capita la standardul puterii de cumpărare), potrivit datelor publicate de Eurostat.
România a urcat la un nivel al PIB/capita de 78% din media UE, față de 55% cât avea acum 10 ani, nivelul acestui indicator crescând cu peste 40%.
Oarecum contraintuitiv, în țări bogate cum e Luxemburg sau Suedia nivelul de trai (măsurat prin PIB/capita la paritatea puterii de cumpărare) a scăzut în ultimii 10 ani față de nivelul de trai al europeanului mediu, mai arată datele Eurostat.
Luxemburg, Olanda și Danemarca rămân în continuare statele cu cel mai înalt nivel de trai față de media UE, în vreme ce bulgarii, grecii și letonii sunt pe ultimele locuri.
„Procesul de convergență economică nu este o autostradă cu sens unic, așa cum reiese din dinamica mai multor țări ECE (inclusiv Cehia, Slovacia și Slovenia) ca urmare a izbucnirii crizelor globale (Marea Criză Financiară, pandemia de coronavirus și tensiunile geo-politice).
Aceste șocuri au avut consecințe asimetrice pentru țările din întreaga lume și din Europa”, explică economistul șef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu, într-un articol publicat pe brettonwoods.
org „În 2004 avea loc primul val al extinderii UE către Europa Centrală și de Est (CEE), proces determinat de mai multe rațiuni economice: concurența între principalele blocuri economice ale lumii în urma căderii Zidului Berlinului, inclusiv accesul pe piețele fostelor state comuniste cu potențial uriaș de creștere și dezvoltare după trecerea acestora la economia de piață; provocările cu care s-au confruntat companiile din Europa de Vest la începutul anilor 1990, schimbările demografice în Europa de Vest”, mai spune Andrei Rădulescu.
Extinderea Uniunii Europene a permis companiilor din Europa de Vest să investească în statele CEE si să atragă forță de muncă activă cu costuri reduse.
În plus, viteza convergenței economice europene a scăzut în țările ECE în perioada post-pandemie, mai spune economistul român.
Nu în ultimul rând, distanța economică dintre țările Europei Centrale și de Est și statele din Europa de Vest rămâne considerabilă.
„De exemplu, în 2023, salariul mediu pe oră în toate statele ECE a fost cu mult sub media UE, în timp ce în Polonia, Ungaria și Letonia a reprezentat mai puțin de jumătate din media UE, mai spune Rădulescu.
Pe de altă parte, viteza procesului de convergență s-a deteriorat în ultimii ani, în timp ce distanța economică dintre Europa de Est și de Vest rămâne ridicată pe termen mediu, dacă reformele structurale nu vor fi accelerate pentru a încorpora Revoluția digitală, Revoluția AI și pentru a îmbunătăți convergența economică regională, conchide economistul-șef al BT.
România rămâne o țară a contrastelor și a decalajelor uriașe de dezvoltare în interiorul granițelor sale.
Acest lucru se vede cel mai ușor dacă ne uităm la economia regiunilor.
Bucureștiul și zona limitrofă, de exemplu, au ajuns la un nivel mai mult decât dublu față de media țării, cu 164% din puterea de cumpărare din UE.
Regiunea București-Ilfov se clasează, astfel, printre cele mai bogate regiuni ale Europei, alături de Île-de-France sau zone din Germania, Belgia ori Olanda, în timp ce restul țării noastre se află la coada clasamentului.
Moldova, adică regiunea Nord-Est, are o putere de cumpărare de patru ori mai mică decât cea din București-Ilfov, conform aceleiași clasificări Eurostat pe baza PPS, potrivit Panorama.
