Șeful Mossad, agenția de informații externe a Israelului, ar fi amenințat o procuroare-șefă a Curții Penale Internaționale (CPI) într-o serie de întâlniri secrete în care a încercat să o preseze să renunțe la o anchetă privind crimele de război, a scris marți The Guardian.
Contactele secrete dintre Yossi Cohen și procuroarea CPI Fatou Bensouda au avut loc în anii care au precedat decizia acesteia de a deschide o anchetă oficială privind presupusele crime de război și crimele împotriva umanității în teritoriile palestiniene ocupate.
Nici Cohen, nici Bensouda nu se mai află acum în funcții.
Însă ancheta, lansată în 2021, a culminat săptămâna trecută, când succesorul lui Bensouda, Karim Khan, a anunțat că solicită un mandat de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu în legătură cu comportamentul țării sale în războiul din Gaza.
The Guardian a citat o sursă israeliană care a precizat că șeful Mossad a încercat să o „compromită pe procuroare” sau să o convingă „să coopereze cu cererile Israelului”.
O altă sursă a declarat pentru cotidianul britanic că șeful Mossad a acționat ca „mesager neoficial” al premierului Benjamin Netanyahu.
Activitățile sale au fost autorizate la nivel înalt și justificate în baza faptului că tribunalul reprezenta o amenințare cu urmărire penală împotriva personalului militar, potrivit unui oficial israelian de rang înalt.
Dar Cohen, care era unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Netanyahu la acea vreme și care se profilează ca o forță politică de sine stătătoare în Israel în prezent, a condus personal implicarea Mossadului într-o campanie de aproape un deceniu pentru a submina instanța internațională.
Patru surse au confirmat că Bensouda a informat un mic grup de înalți funcționari ai CPI despre încercările lui Cohen de a o influența, pe fondul îngrijorărilor legate de natura din ce în ce mai persistentă și mai amenințătoare a comportamentului acestuia.
The Guardian l-a citat pe Cohen spunând: „Ar trebui să ne ajuți și să ne lași pe noi să avem grijă de tine.
Nu vrei să te implici în lucruri care ar putea să-ți compromită securitatea ta sau a familiei tale”.
Sursele au mai precizat pentru The Guardian că, sub mandatul lui Cohen, agenții Mossad s-au interesat de familia procuroarei, obținând chiar transcrieri ale conversațiilor dintre Bensouda și soțul ei, în încercarea de a folosi aceste conversații pentru a o discredita.
O persoană, citată de The Guardian, a declarat că Cohen a folosit „tactici josnice” împotriva fostei procuroare.
În încercările de a o influența pe Bensouda, Israelul ar fi fost sprijinit de Joseph Kabila, fostul președinte al Republicii Democratice Congo, care a jucat un rol nedeterminat în susținerea complotului.
Investigația a ieșit la iveală după ce Karim Khan, succesorul lui Bensouda, și-a anunțat intenția de a solicita mandate de arestare pentru înalți oficiali israelieni, printre care și Netanyahu.
Contactat de The Guardian, un purtător de cuvânt al biroului premierului a declarat: „Întrebările care ne-au fost transmise sunt pline de multe acuzații false și nefondate, menite să facă rău statului Israel”.
Yossi Cohen, fostul șef al Mossad, a fost un fost apropiat al lui Netanyahu.
El s-a alăturat Mossadului la începutul anilor 1980 și a fost numit șef al serviciului secret de către Netanyahu, în 2015.
El s-a retras din serviciile de informații israeliene în 2021.
Decizia lui Khan de a cere mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și Gallant săptămâna trecută a marcat o premieră pentru instanță, care nu a mai luat astfel de măsuri împotriva liderilor unei țări strâns aliate cu SUA și Europa.
Presupusele lor infracțiuni – printre care se numără atacurile asupra civililor și utilizarea foametei ca metodă de război – se referă la conflictul actual de opt luni din Gaza.
Cu toate acestea, cazul CPI datează din 2015, când Bensouda a decis să demareze o examinare preliminară a situației din teritoriile palestiniene.
Fără să fie o anchetă completă, examinarea pornită de ea avea rolul de a evalua acuzațiile privind infracțiunile comise de persoane din Gaza, Cisiordania și Ierusalimul de Est.
Decizia lui Bensouda a stârnit furia Israelului, care s-a temut că cetățenii săi ar putea fi urmăriți penal pentru implicarea în operațiunile din teritoriile palestiniene.
Israelul și-a manifestat de mult timp deschis opoziția față de CPI, refuzând să îi recunoască autoritatea.
Miniștrii israelieni și-au intensificat atacurile la adresa curții și chiar au promis că vor încerca să o desființeze.
La scurt timp după ce au început examinarea preliminară, Bensouda și procurorii săi superiori au început să primească avertismente potrivit cărora serviciile de informații israeliene se interesau îndeaproape de activitatea lor, scrie The Guardian.
