Firmele sunt la cel mai înalt grad de optimism din ultimii 4 ani atunci când vine vorba despre starea economiei în următoarele 6 luni, în vreme ce indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut substanțial.
Marți, Institutul Național de Statistică a publicat propriul sondaj printre șefii companiilor, care sunt divizați ca părere despre economie, dar într-o singură direcție sunt unanimi: prețurile vor crește.
Pentru că întrebările la care răspund sunt diferite.
Managerii firmelor sunt întrebați despre cum văd ei că vor evolua vânzările, ce anume îi îngrijorează și ce îi relaxează, în vreme ce analiștii sunt întrebați despre situația macro-economică (deficite, inflație, șomaj, măsuri fiscale șamd).
„Există o infuzie de încredere care vine și din faptul că traversăm un an electoral, mai vine și din infuzia de bani publici din PNRR, chiar dacă gradul de absorbție e destul de mic, el se resimte la nivelul economiei românești”, explica Andrei Cionca, CEO-ul Impetum Group, la conferința de prezentare a indicelui de încredere Confidex.
Sigur că și antreprenorii ăși au propriile îngrijorări, dar dacă tragi linie, nivelul de optimism e la maximul ultimilor ani.
„Referitor la principalele îngrijorări ale șefilor de companii românești, vedem că îngrijorarea referitoare la lipsa forței de muncă crește, mai ales în firmele de construcții.
De asemenea, vedem o îngrijorare crescândă în ceea ce privește creșterea prețurilor și ratei inflației și care afectează mai ales companiile din agricultură.
Pentru că îi afectează direct la nivelul costurilor, în timp ce prețul cerealelor în piață scade.
De asemenea, vedem o îngrijorare crescândă în ceea ce privește instabilitatea economică și politică”, mai explică Cionca.
„Părerea mea sinceră este că încrederea managerilor în economie determină rezultatele economiei, pentru că sunt foarte multe comportamente care depind de gradul de încredere.
Dacă ești mai încrezător, investești mai mult, ești mai deschis să cauți oportunități, angajezi mai mulți oameni, produci mai multă valoare, în timp ce dacă ești îngrijorat sau pesimist, evident că vei avea un comportament ușor defensiv, iar rezultatele în economie se vor vedea”, spune Andrei Cionca.
Eu cred foarte mult în faptul că noi influențăm prin poziționarea noastră care ține de încredere mersul economiei, mai adaugă el.
„Probabil că situația companiilor din industrie și IT se îmbunătățește, după ce anul trecut am văzut destul de multă îngrijorare – mai ales în IT.
La capătul celălalt avem agricultura, unde managerii sunt cei mai pesimiști în acest moment și de asemenea nici managerii din energie care nu sunt foarte optimiști”, potrivit CEO-ului Impetum Group.
„Indicatorul de încredere a ajuns la valorile din noiembrie anul trecut.
Aceste corecții vin pe fondul încetinirii economiei, în pofida impulsului fiscal semnificativ, a anticipațiilor de majoare a deficitului bugetar precum și a anticipațiilor de majorare a fiscalității în 2025”, spune Adrian Codirlașu, vicepreședintele Asociației CFA România.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a scăzut în luna aprilie cu 12,3 puncte până la valoarea de 47,1 puncte.
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (mai 2025) s-a majorat față de sondajul anterior și s-a situat la valoarea medie de 5,73%.
În același timp, peste 59% dintre participanți anticipează o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni (față de 75% în exercițiul anterior).
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale în orașe, cea mai mare parte dintre participanti, 53% anticipează o scădere în următoarele 12 luni în timp ce 23.
5% anticipează o majorare a prețurilor iar restul de 23.
5% stabilitate.
De asemenea 70% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 30% consideră că acestea sunt corect evaluate.
Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 este anticipat (valoarea medie a anticipațiilor) a crescut față de exercițiul anterior la 5,7%, iar anticipațiile de creștere economică pentru anul curent s-au redus față de exercitiul anterior cu 0,8 pp pana la valoarea de 1,9%.
Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 55% în următoarele 12 luni.
În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +10%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1%.
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +12%).
Potrivit estimărilor din luna mai 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +26%).
Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural +28%).
În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creștere a activităţii economice (sold conjunctural +18%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural +15%).
Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +18%).
Managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +27%).
Conform estimărilor din luna mai 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +9%).
Se prevede creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +7%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere moderată (sold conjunctural +10%).
N.
Red: Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS.
Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
