Un studiu recent, semnat de un grup de cercetători de la Institutul Max Planck, Germania, și de la Universitatea Berkeley, SUA, schimbă radical tabloul interacțiunii dintre Homo sapiens și Homo neanderthalensis.
Cercetătorii susțin că aceste două specii umane au relaționat pentru o perioadă relativ scurtă de timp, iar interacțiunea dintre ele, cel puțin la nivel schimburilor genetice, a avut loc mult mai recent decât se propusese.
Studiile anterioare estimau că Homo sapiens ar fi părăsit cu succes Africa acum circa 60.
000 de ani, iar în periplul lor eurasiatic, reprezentanții acestei specii au interacționat, inclusiv sexual, cu verii lor evolutivi, oamenii de Neanderthal, care ocupau Orientul Mijlociu, Europa și vestul Asiei.
Într-un astfel de scenariu, contactele dintre cele două specii s-au întins pe cel puțin zece milenii, însă autorii studiului recent publicat pe plaltforma ArXiv afirmă că lucrurile au stat cu totul altfel.
Ei au analizat datele genetice a 58 de indivizi care au trăit în intervalul de acum 2.
200 de ani, până acum circa 45.
000 de ani.
Apoi, au efectuat o analiză comparativă cu genoamele a 231 de indivizi moderni, excepție făcând nativi africani.
Motivul pentru o astfel de selecțiie este unul relativ simplu.
Mai exact, strămoșii nativilor africani nu au făcut parte din acest exod „Out of Africa”, implicit nu poartă un număr semnificativ de gene neanderthaliene.
Iar rezultatele analizelor descriu un tablou diferit față de ceea ce se susținuse până acum.
Mai degrabă decât o interacțiune întinsă pe cel puțin 10.
000 de ani, schimbul de gene între specii ar fi început acum aproximativ 47.
000 de ani, moment care coincide cu primele valuri de migrație a lui Homo sapiens în Europa, și ar fi durat maxim 6.
800 de ani, până aproape de presupusa extincție a neanderthalienilor.
Poate că șapte milenii înseamnă mult, însă la nivel geologic vorbim de o perioadă extrem de scurtă.
În plus, având în vedere faptul că toți non-africanii poartă material genetic de la neanderthalieni, rezultatul este unul mai mult decât spectaculos.
Specialiștii din Germania și SUA subliniază în studiul recent publicat că hibrizii care au rezultat în urma interacțiunii dintre cele două specii au pierdut o parte importantă a genelor neanderthaliene, și asta pentru că, cel mai plauzibil, acestea ar fi fost în detrimentul speciei umane.
Practic, ele au fost eliminate ca efect al selecției naturale.
Autorii studiului recunosc că există încă numeroase piese lipsă din acest uriaș puzzle care înseamnă contactul dintre Homo sapiens și Homo neanderthalensis.
Spre exemplu, nativii din estulAsiei dețin cu circa 20% mai multe secvențe ADN neanderthaliene decât cei din Europa.
Însă studiile genetice în zona estului Asiei sunt extrem de puține.
Implicit există puține date care să poată susține o analiză comparativă.
Apoi, există date arheologice certe care indică valuri de migrație ale lui Homo sapiens în Orientul Mijlociu sau Asia, cu mult înaintea presupusei ieșiri de succes de acum 60.
000 de ani.
De ce atunci nu au existat astfel de interacțiuni interspecii, ei bine, asta este o întrebare care încă își așteaptă răspunsul.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
