Decizia luată vineri de Tribunalul București privind suspendarea recuperării prejudiciului în dosarul de corupție al lui Dan Voiculescu reprezintă „un semnal manifest al disoluţiei Statului de Drept în România”, spune Camelia Bogdan, judecătoarea care a condus completul de la Curtea de Apel București ce a pronunțat condamnarea la zece ani de închisoare, într-un interviu acordat Epoch Times.
Vineri, Tribunalul Bucureşti a dispus suspendarea executării sentinţei prin care instanţa a decis recuperarea prejudiciului în dosarul în care Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv în 2014 la 10 de ani de închisoare pentru corupţie pentru privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.
Prejudiciul a fost calculat la aproximativ 60 de milioane de euro, sumă din care statul român a reușit să recupereze mică parte.
Decizia instanței poate fi atacată cu apel de DNA.
„Devine redundant să afirm că România, o pandemie a kleptocraţilor, îşi răscumpără infractorii.
Măsura dispusă de Tribunalul Bucureşti înfrânge autoritatea de lucru judecat al unei decizii definitive, decizie prin care am patentat în România standardele de confiscare a produsului infracţiunii de la terţi”, a declarat Camelia Bogdan pentru Epoch Times.
Ea amintește că decizia pe care a pronunțat-o în urmă cu zece ani a fost validată de către Curtea Europeană a Drepturile Omului, care i-a respins sesizările lui Dan Voiculescu.
„Banii furaţi de infractori sunt ai societăţii române, iar eu nu am lăsat confiscările pe hârtie ci am dispus sechestre pentru garantarea eficacităţii ordinelor de confiscare.
Nu există nicio scuză că produsele infracţiunii nu sunt recuperate de autorităţile din România, mai ales că în România, cu mici excepţii, se fură la vedere”, continuă Camelia Bogdan.
Cu toate acestea, acuză judecătoarea, statul român nu și-a dat interesul să pună în practică decizia din 2014 prin recuperarea prejudiciului, motiv pentru care decizia de vineri „nu mai are vreo semnificație practică”.
„Suspendarea executării unei decizii definitive în materia spălării banilor este într-adevăr un semnal manifest al disoluţiei Statului de Drept în România, stat care doreşte şi ai cărui cetăţeni oneşti merită aderarea la OCDE.
Mă bucur că DNA are un termen de contestare a suspendării măsurii, însă eu oricum nu voi ezita să solicit daune punitive în noul proces intentat la CEDO, la nivel internaţional evocându-se necesitatea unor remedii mai puternice pentru compensarea victimelor infracţiunilor de corupţie”, anunță Camelia Bogdan.
Printr-o decizie din aprilie 2022, un complet de cinci judecători de la Curtea Supremă a decis definitiv excluderea din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan, la capătul a patru ani de procese.
Hotărârea a fost luată în baza unui raport al Inspecţiei Judiciare în care Camelia Bogdan era acuzată că nu a respectat dispoziţiile privind distribuirea aleatorie a cauzelor, pe vremea când era judecătoare la Secţia penală a Curţii de Apel Bucureşti.
Conform Inspecţiei Judiciare, Camelia Bogdan ar fi primit mai multe dosare spre judecare, în ianuarie 2016, care iniţial fuseseră repartizate unui alt judecător, dar care intrase în concediu.
După ce judecătorul titular a revenit din concediu, Camelia Bogdan ar fi păstrat un dosar în care a dispus, în luna mai 2016, confiscarea unor sume de bani, printre cei vizaţi fiind şi notarul Jean Aurel Andrei, soţul Laurei Andrei, la acea vreme preşedinte al Tribunalului Bucureşti.
Este vorba despre dosarul în care Jean Aurel Andrei era inculpat alături de Radu Mazăre pentru retrocedări ilegale de terenuri în Mamaia.
Camelia Bogdan mai primise o decizie de excludere din partea CSM în februarie 2017, dar care a fost anulată în instanţă.
„În temeiul dispoziţiilor art.
460 alin.
1 C.
proc.
pen.
dispune suspendarea executării sentinţei penale nr.
701/26.
09.
2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia I Penală, definitivă prin decizia penală nr.
888/08.
08.
2014 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia II Penală, în dosarul nr.
25497/3/2012”, se arată în decizia Tribunalului Bucureşti, potrivit portalului instanțelor.
Codul de Procedură Penală precizează că, „odată cu admiterea în principiu a cererii de revizuire sau ulterior acesteia, instanţa poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii”.
Decizia pronunțată vineri de Tribunalul București nu este însă definitivă, iar DNA o poate ataca în termen de 48 de ore.
„Împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea hotărârii supuse revizuirii procurorul sau persoana interesată poate formula contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru cei prezenţi şi de la comunicare pentru cei lipsă.
Contestaţia formulată de procuror este suspensivă de executare”, prevede Codul de Procedură Penală.
Decizia vine în dosarul în care Tribunalul Bucureşti a admis în principiu, în februarie, cererea de revizuire a deciziei de condamnare din dosarul lui Dan Voiculescu, formulată de unul dintre inculpaţii condamnaţi, fostul şef AVAS Jean Cătălin Sandu.
Următorul termen în acest dosar a fost stabilit de Tribunalul București pentru 3 iulie.
Deocamdată, judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul Bucureşti a decis că sunt întrunite doar condiţiile de formă pentru a se verifica cererea de revizuire pe fond.
Dacă însă, judecătorul admite şi pe fond cererea de revizuire a sentinței din dosarul lui Dan Voiculescu, atunci decizia de condamnare va fi anulată, iar procesul se reia, au explicat pentru G4Media.
ro surse judiciare.
În aceste condiţii, Dan Voiculescu, ar putea cere daune pentru cei trei ani de închisoare pe care i-a executat din condamnarea definitivă de 10 ani.
În plus, statul român, prin ANAF, ar putea să îi dea înapoi banii confiscaţi.
Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv, în august 2014, la zece ani de închisoare în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare, cu un prejudiciu de aproximativ 60 de milioane de euro, sumă din care statul român a reușit să recupereze mică parte.
Trei ani mai târziu, în iulie 2017, el a fost eliberat condiţionat în baza unei decizii definitive a Tribunalului Bucureşti.
La ieşirea din închisoare, Dan Voiculescu a susținut că nu există niciun prejudiciu în acest dosar, iar decizia instanţei din august 2014 ”va fi demontată de justiţie”.
El a susținut în repetate rânduri că a fost condamnat prin „telepatie”.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins în 2022 drept inadmisibile cererile depuse de fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, cu privire la condamnarea sa pentru spălare de bani şi la confiscarea bunurilor sale.
Cererile către CEDO au fost formulate într-un prim caz de către Dan Voiculescu, iar în al doilea caz de către fiicele sale, Camelia Rodica Voiculescu şi Corina Mirela Voiculescu, şi de Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii S.
A.
şi Grupul Industrial Voiculescu şi Compania S.
A.
„Referitor la independenţa tribunalelor de proces, Curtea a luat notă că procedurile nu au fost arbitrare, că domnului Voiculescu i s-au oferit ocazii rezonabile de a-şi prezenta argumentele în proceduri antagonice şi că deciziile adoptate au fost motivate temeinic pe baza faptelor şi a legii aplicabile”, a explicat CEDO.
Referitor la confiscarea bunurilor, Curtea consideră că nu s-a constatat nicio eroare de imparţialitate din partea judecătorilor.
