Ministrul spaniol al Apărării a declarat sâmbătă că războiul din Fâșia Gaza este un „adevărat genocid”, în contextul în care relațiile dintre Israel și Spania se înrăutățesc după decizia Madridului de a recunoaște oficial existența statului palestinian, scrie Reuters.
Israelul a respins cu fermitate acuzațiile formulate împotriva sa de către Africa de Sud la Curtea Internațională de Justiție (CIJ), potrivit cărora ar comite un genocid împotriva palestinienilor, afirmând că duce un război împotriva grupării militante Hamas, în urma sângerosului asalt din 7 octombrie anul trecut.
Afirmația ministrului spaniol al Apărării, Margarita Robles, făcută într-un interviu acordat televiziunii de stat TVE, a reiterat astfel o declarație a vicepremierului spaniol Yolanda Diaz, care, la începutul acestei săptămâni, a descris, de asemenea, conflictul din Gaza drept un genocid.
„Nu putem ignora ceea ce se întâmplă în Gaza, care este un adevărat genocid”, a spus Robles în cadrul interviului în carer a discutat, de asemenea, despre invazia rusă din Ucraina și despre conflictele din Africa.
Ea a mai declarat că recunoașterea Palestinei de către Madrid nu este o mișcare împotriva Israelului, adăugând că decizia a fost gândită să ajute la „încetarea violenței din Gaza”.
„Acest lucru nu este împotriva nimănui, nu este împotriva statului israelian, nu este împotriva israelienilor, care sunt oameni pe care îi respectăm”, a precizat Margarita Robles.
Ofensiva militară israeliană din Gaza a ucis aproape 36.
000 de palestinieni, potrivit oficialilor din domeniul sănătății din enclavă, și a distrus o mare parte din acest teritoriu de coastă.
Armata israeliană a lansat operațiunea pentru a încerca să elimine Hamas, după asaltul grupării militante palestiniene asupra sudului Israelului, din 7 octombrie, în care au fost ucise aproximativ 1.
200 de persoane și alte circa 250 de persoane au fost luate ostatice, potrivit unor bilanțuri ale autorităților israeliene.
Spania, alături de Irlanda și Norvegia, a anunțat săptămâna aceasta că va recunoaște statul palestinian pe data de 28 mai, ceea ce a provocat un răspuns furios din partea Israelului, care a spus că acest lucru echivalează cu o „recompensă pentru terorism” și și-a rechemat ambasadorii din cele trei capitale.
Judecătorii de la CIJ, instanța supremă a ONU, au ordonat vineri Israelului să oprească imediat asaltul militar asupra orașului Rafah din sudul Fâșiei Gaza, într-o hotărâre de urgență istorică, în procesul intentat de Africa de Sud care acuză Israelul de genocid.
Șeful diplomației spaniole, Jose Manuel Albares, a declarat sâmbătă că Israelul trebuie să se supună hotărârii Curții.
„Măsurile de precauție ale Curții Internaționale de Justiție, inclusiv încetarea ofensivei Israelului în Rafah, sunt obligatorii.
Cerem aplicarea acestora”, a afimat ministrul de Externe, într-o postare pe rețeaua de socializare X.
Africa de Sud a acuzat Israelul că nu și-a respectat obligațiile care îi revin în temeiul Convenției privind genocidul din 1948.
Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat miercuri că, dacă mai multe națiuni ar recunoaște statul palestinian, acest lucru ar spori presiunea internațională pentru un armistițiu între Israel și Hamas.
Tot sâmbătă, miniştrii de finanţe ai G7, reuniţi sâmbătă în Italia, au cerut Israelului să garanteze băncilor palestiniene desfăşurarea operaţiunilor bancare, astfel încât să evite blocarea unor tranzacţii vitale în Cisiordania ocupată.
„Cerem Israelului să ia măsurile necesare pentru a se asigura că serviciile bancare între băncile israeliene şi cele palestiniene rămân în vigoare”, au îndemnat miniştrii de finanţe ai celor mai bogate ţări din lume în declaraţia lor finală, potrivit AFP și Agerpres.
Acest apel a fost lansat după ce Israelul a ameninţat săptămâna aceasta că va interzice accesul băncilor palestiniene la sistemul său bancar.
Această ameninţare a provocat o mare îngrijorare la Washington.
Secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, prezentă joi la Stresa, a declarat că „întreruperea legăturilor dintre băncile palestiniene şi cele israeliene ar provoca o criză umanitară”.
Ea a precizat că i-a scris premierului israelian Benjamin Netanyahu pe această temă.
„Aceste canale bancare sunt esenţiale pentru efectuarea tranzacţiilor care permit importuri în valoare de aproape 8 miliarde de dolari din Israel, inclusiv electricitate, apă, combustibil şi alimente, şi facilitează exporturi în valoare de aproape 2 miliarde de dolari pe an, de care depinde traiul palestinienilor”, a argumentat Yellen.
În declaraţia finală, G7 Finanţe a făcut apel la „continuarea tranzacţiilor financiare vitale şi a schimburilor şi serviciilor esenţiale”.
De asemenea, acesta cere Israelului „să plătească Autorităţii Palestiniene veniturile vamale reţinute, ţinând cont de nevoile bugetare urgente ale acesteia”.
Israelul colectează taxe vamale în numele Autorităţii Palestiniene, pe care ar trebui să le plătească Autorităţii în conformitate cu acordurile de la Oslo semnate în 1994.
Cu toate acestea, după 7 octombrie, Israelul a încetat să mai plătească toate aceste venituri vamale, susţinând că refuză să finanţeze mişcarea islamistă palestiniană Hamas, care se află la putere în Gaza din 2007 şi pe care o consideră o „organizaţie teroristă”.
Miniştrii G7 au mai cerut Israelului „să elimine sau să atenueze alte măsuri care au avut un impact negativ asupra comerţului, pentru a evita agravarea în continuare a situaţiei economice din Cisiordania”.
Citiți și:
