Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis sâmbătă că ministrul Sănătății Alexandru Rafila a făcut un grup de lucru în 2022 pentru redactarea unei legi a malpraxisului medical, însă până în prezent „nu a avut rezultate concrete”.
CMR a precizat că a înaintat o propunere, pe care a și discutat-o cu Ministerul Sănătății în iunie 2023, dar „fără un progres real”.
Organizația l-a acuzat pe social-democrat că ori nu cunoaşte demersurile făcute de CMR pentru adoptarea unui astfel de act normativ, fie că doreşte să dezinformeze medicii şi populaţia.
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, vineri, că legea malpraxisului ar trebui modificată şi adaptată, iar în acest sens a fost creat un grup de lucru care să redacteze o nouă lege.
Colegiul Medicilor din România spune că un grup de lucru în această privință a fost făcut încă de acum un an și jumătate.
„În octombrie 2022, Ministerul Sănătății a înființat un grup de lucru din care fac parte toate organizațiile profesionale, inclusiv organizația profesională a asistenților medicali.
Până în prezent, acest grup de lucru nu are rezultate concrete, în sensul de a elabora un proiect propriu.
Așa cum am expus mai sus, Colegiul Medicilor din România a luat inițiativa și a lansat în dezbatere publică tema greșelii medicale și necesitatea unei legi moderne a malpraxisului medical.
Rezultatul a fost un proiect de lege trimis către Ministerul Sănătății în mai 2023, și care a fost discutat cu Ministerul Sănătății în iunie 2023, fără un progres real.
Actuala lege a malpraxisului este profund ineficientă, fapt resimțit deopotrivă de medici și pacienți”, a transmis CMR.
Demersul privind inițierea, redactarea și promovarea unei noi legi a malpraxisului medical, care vizează, implicit, și polița de malpraxis, este expus integral, aici de către Colegiul Medicilor.
„Proiectul de lege al CMR propune un mecanism eficient de despăgubire a pacienților victime ale malpraxisului medical și asigură protecția medicului care achită polița de malpraxis, clarificând delimitarea dintre culpa profesională și culpa penală”, spune organizația care îl acuză pe Rafila că dezinformează publicul intenționat sau nu.
„Afirmația ministrului Sănătății, conform căreia proiectul CMR ar crește costul poliței de asigurare la 1.
000 de Euro pe lună, nu are o bază reală.
Nu este prima dată când ministrul Sănătății face afirmații incorecte despre acest proiect de lege, pe care Colegiul Medicilor din România le-a evidențiat de fiecare dată.
Lipsa de interes față de conținutul și beneficiile proiectului ne determină să considerăm că aceste afirmații au ca sursă fie necunoașterea propunerilor CMR – care i-au fost prezentate și care pot fi consultate public, așa cum am expus anterior – fie o intenție de dezinformare a medicilor și a populației, în ansamblu.
Pe de altă parte, Ministerul Sănătății nu a reușit, prin resurse proprii, dar nici prin activitatea grupului de lucru, pe care o coordonează, să realizeze o propunere alternativă.
Mai mult, în acest grup de lucru – a cărui ultimă întâlnire a fost pe 19 ianuarie a.
c.
– proiectul propus de CMR constituie chiar materialul care stă la baza propunerilor formulate de organizațiile profesionale din domeniul medical”, a mai spus Colegiul Medicilor.
CMR a susținut că declarația lui Rafila a venit în contextul unei decizii definitive a instanței ca un spital să plătească despăgubiri unui pacient.
„Ministrul Sănătății a evitat răspunsul punctual, introducând în discuție proiectul CMR, care se referă strict la malpraxisul pentru medici, în timp ce cazul respectiv viza polița de malpraxis a spitalului.
Aceasta ar trebui să fie preocuparea Ministerului Sănătății: să existe un cadru legal care să dea eficiență polițelor de malpraxis ale spitalelor, prin care să poată fi despăgubiți pacienții, în caz de răspundere a unității medicale”, a mai spus CMR.
Colegiul Medicilor din România a mai subliniat că o nouă lege a malpraxisului este de o importanță crucială pentru viitorul actului medical în România și că „existența unei dezbateri constructive și independente de contextul politic, a acestui proiect, ar reflecta hotărârea autorităților implicate de a soluționa o problemă cu impact social considerabil”.
HotNews.
ro a scris, în urmă cu o zi, că Teodor Mema, un bărbat căruia i-a fost extirpat din greșeală un plămân și a câștigat definitiv, după o luptă de 9 ani în instanțe, procesul cu Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, nu își primește despăgubirile din cauză că spitalul nu are bani.
Managerul spitalului, Beatrice Mahler, spune că nu are despăgubirile de 150.
000 euro, care trebuie să meargă „la medicamente”, și propune o eșalonare pe 5 ani, refuzată de bărbatul ajuns la 69 ani, care spune că „voi muri cu dreptatea în mână”.
