Războiul din Ucraina, ziua 821.
Putin, gata să riposteze: vom confisca proprietăţile americane din Rusia / Liderul de la Moscova merge în Belarus Declaraţiile politicienilor şi jurnaliştilor occidentali indică faptul că Europa se pregăteşte pentru un război cu Rusia.
Premierul ungar Viktor Orban a spus acest lucru la Radio Kossuth, explicând că „la Bruxelles şi Washington, dar mai mult la Bruxelles decât la Washington, este în desfăşurare un fel de pregătire „sentimentală” pentru un război mondial.
Putem spune cu siguranţă că sunt în curs pregătirile pentru intrarea Europei în război, asta se întâmplă în mass-media şi în declaraţiile politicienilor”.
Orban a subliniat că nu crede că este probabil ca Rusia să atace o ţară NATO şi că a vorbi despre o „ameninţare rusă” este un truc al Occidentului pentru a se pregăti pentru intrarea în război.
Potrivit premierului ungar, grupurile de lucru de la sediul NATO de la Bruxelles studiază acum modul în care Alianţa poate lua parte la conflictul din Ucraina Vezi mai multe articole din categoria externe Preşedintele american Joe Biden nu va participa, cel mai probabil, la următorul summit de pace din 15-16 iunie în Elveţia, a informat Bloomberg pe 23 mai, citând surse nedezvăluite.
Potrivit agenţiei de presă, evenimentul se confruntă cu o strângere de fonduri de campanie la care preşedintele este de aşteptat să participe împreună cu, printre alţii, George Clooney, Julia Roberts şi Jimmy Kimmel.
Summitul pentru pace se va concentra pe formula de pace în 10 puncte a Ucrainei, un plan schiţat pentru prima dată de preşedintele Volodimir Zelenski în toamna anului 2022, care cere retragerea completă a trupelor ruse de pe pământurile ucrainene ocupate.
Peste 60 de ţări şi-au confirmat participarea la summitul global pentru pace, inclusiv India.
„Înlăturarea de către Rusia a geamandurilor estoniene de pe râul Narva nu este acceptabilă.
Acest incident la graniţă ar trebui inclus printre activităţile hibride ale Rusiei în Europa”.
Prim-ministrul leton Evika Silina a declarat asta astăzi într-un mesaj publicat pe profilul său X, comentând înlăturarea unilaterală a 25 de geamanduri de frontieră de pe râul Narva, efectuată de Poliţia de Frontieră Rusă la primele ore ale zilei de ieri.
„Vom contracara aceste acţiuni împreună cu aliaţii noştri şi vom exprima solidaritatea cu prietenii şi aliaţii noştri estonieni”, a adăugat Silina.
Este puţin probabil ca Rusia să atace o ţară NATO, în timp ce discuţiile despre o „ameninţare rusă” este sunt un truc de pregătire a războiului dus de Occident.
Premierul ungar Viktor Orban a spus acest lucru într-un interviu acordat radiodifuzorului Kossuth, potrivit rapoartelor presei ruse.
„Probabilitatea ca cineva – nu vorbim doar despre Rusia, ci despre oricine altcineva – să decidă astăzi să atace o ţară NATO este extrem de mică”, a spus Orban, „NATO este o alianţă defensivă şi nu va tolera acţiuni militare care încalcă suveranitatea vreunuia.
Prin urmare, interpretez aceste referiri la „ameninţarea rusă” mai degrabă ca manevre ale Occidentului şi ale Europei pentru a se pregăti pentru intrarea în război”, a spus Orban.
Peste 20 de persoane au fost arestate în legătură cu atacul terorist din Primăria Crocus din Moscova.
Acest lucru a fost raportat de directorul FSB, Alexander Bortnikov, la o reuniune a Consiliului şefilor agenţiilor de securitate şi serviciilor speciale ale statelor membre ale CSI, la Bişkek.
„În prezent, investigăm întregul cerc de persoane implicate în crimă, peste 20 de persoane au fost deja arestate, inclusiv autorii direcţi şi complicii”, a explicat Bortnikov.
Serviciile secrete militare ucrainene sunt direct implicate în atacul mortal asupra unei săli de concerte de lângă Moscova, în care au fost ucise peste 140 de persoane, a declarat vineri şeful Serviciului Federal de Securitate Rus (FSB), Alexander Bortnikov, potrivit TASS.
„Investigaţia este în desfăşurare, dar se poate spune deja că informaţiile militare ucrainene sunt direct implicate în atac”, a spus agenţia de presă de stat.
Bortnikov a acuzat, de asemenea, alianţa militară NATO că facilitează transferul „mercenarilor şi militanţilor organizaţiilor internaţionale teroriste din Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Afganistan” în Ucraina pentru a lupta împotriva forţelor ruse.
Statul Islamic şi-a revendicat responsabilitatea pentru masacrul din martie, iar oficialii americani au spus că au informaţii care arată că acesta a fost efectuat de filiala afgană a reţelei, Statul Islamic Khorasan.
Ucraina a negat în mod repetat să aibă vreo legătură cu atacul.
Bortnikov, citat de TASS, a spus că Statul Islamic Khorasan a jucat un rol în coordonarea acţiunilor atacatorilor şi că informaţiile militare ucrainene au jucat şi ele un rol direct.
Apărarea antiaeriană rusă a doborât trei rachete Atacm deasupra Crimeei şi două drone ale Forţelor Armate ucrainene peste regiunea Belgorod.
Ministerul rus al Apărării a spus acest lucru citat de Tass.
„Peste noapte, o serie de tentative de atacuri teroriste ale regimului de la Kiev împotriva instalaţiilor de pe teritoriul rus au fost dejucate, inclusiv utilizarea rachetelor tactice Atacm şi a dronelor cu aripi fixe”, a spus ministerul.
„Apărarea antiaeriană de serviciu a doborât trei rachete tactice Atacm peste Republica Crimeea.
Două drone au fost doborâte peste regiunea Belgorod”, a spus ministerul.
„Trei drone au fost detectate în Marea Neagră, îndreptându-se spre Crimeea.
Au fost distruse de armele standard ale aviaţiei navale ruseşti”, a adăugat ministerul.
Moscova avertizează Washingtonul, îndemnând Statele Unite să nu permită Ucrainei să lanseze atacuri pe teritoriul Rusiei cu arme americane.
„Această poziţie este absolut iresponsabilă, este absolut periculoasă în consecinţele ei”, a declarat astăzi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la televiziunea de stat rusă, comentând un articol din New York Times, potrivit căruia este în desfăşurare o dezbatere la Casa Albă privind dacă ucrainenii ar trebui să folosească armele furnizate de americani împotriva ţintelor din Rusia.
Preşedintele bielorus Alexander Lukaşenko a declarat că securitatea va fi principalul subiect al discuţiilor cu omologul său rus Vladimir Putin, care a sosit la Minsk pentru o vizită de două zile.
Acest lucru a fost raportat de agenţia Tass.
„Cred că, ca de obicei, problemele de securitate vor fi în prim-plan”, a spus Lukaşenko, după o scurtă conversaţie cu Putin pe aeroportul capitalei bieloruse.
Problemele economice vor fi, de asemenea, abordate în discuţiile lor de lungă durată, a adăugat liderul de la Minsk.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, a negat ieri că Beijingul ar fi furnizat Rusiei arme letale, respingând afirmaţiile făcute în acest sens de ministrul de Externe britanic Grant Shapps în ziua precedentă.
„Condamnăm defăimarea fără temei şi iresponsabilă de către Shapps a Chinei”, a declarat Wenbin la o conferinţă de presă citată astăzi de presa ucraineană.
Decretul lui Putin vine în contextul în care Washingtonul vorbeşte din ce în ce mai insistent despre necesitatea confiscării bunurilor guvernului rus îngheţate în Occident, punând presiune asupra aliaţilor săi europeni în acest sens.
Decretul, numărul 442, publicat pe site-ul Kremlinului, intenţionează să răspundă la ceea ce sunt definite drept „acţiuni ostile contrare dreptului internaţional din partea Statelor Unite”, pentru a „proteja interesele naţionale ale Federaţiei Ruse”.
În cazul „privării nejustificate a dreptului de proprietate” a subiecţilor ruşi prin ordinul guvernului sau al judecătorilor americani, se precizează textul, părţile vătămate vor avea dreptul de a solicita reparaţii apelând la instanţele ruse, care vor putea să stabilească despăgubiri cu utilizarea bunurilor mobile şi imobile în Rusia a guvernului american sau a cetăţenilor americani, precum şi a acţiunilor deţinute de aceştia în companiile ruseşti.
După începerea intervenţiei militare a Moscovei în Ucraina, ţările occidentale au îngheţat aproximativ 290 de miliarde de dolari din fondurile statului rus.
Luna trecută, Congresul SUA a adoptat un proiect de lege care îi permite preşedintelui Joe Biden să folosească activele ruseşti în beneficiul Ucrainei.
Dar doar 5 miliarde de dolari din aceste fonduri sunt depuse în SUA, în timp ce până la 210 miliarde se află în Europa.
Dar, până acum, UE s-a limitat să dea undă verde retragerii profiturilor din capitalul rus, care ar trebui să genereze aproape 3 miliarde de euro pe an.
Între timp, în Rusia, iniţiativele anticorupţie continuă în cadrul Ministerului Apărării şi al Forţelor Armate cu vestea altor două arestări excelente: cea a generalului Vadim Şamarin, şeful Direcţiei Comunicaţii a Forţelor Armate şi adjunctul şefului de stat major, şi a lui Vladimir Verteleţki, şeful Departamentului responsabil cu aprovizionarea statului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat că este în desfăşurare o „campanie” de curăţare a armatei, afirmând că investigaţiile fac parte dintr-o „muncă continuă şi coerentă”.
Dar este clar că aceste iniţiative s-au intensificat în ultimele săptămâni, coincid cu înlocuirea lui Serghei Şoigu în fruntea Ministerului Apărării, încredinţată economistului Andrei Belousov.
Printre arestări se numără cele ale ministrului adjunct Timur Ivanov şi ale generalului Iuri Kuznetsov.
Între timp, Putin a zburat la Minsk pentru discuţii cu preşedintele belarus Alexander Lukaşenko privind „parteneriatul strategic” dintre cele două ţări.
Preşedintele rus a anunţat recent că Belarus va participa la exerciţiile tactice de arme nucleare începute de Moscova în urmă cu două zile.
Şi în acest scenariu, Franţa a anunţat că a efectuat primul test de lansare al unei rachete cu capacitate nucleară actualizată, Asmpa-r, concepută pentru a fi transportată de un avion de luptă Rafale.
Ministrul Apărării, Sebastien Lecornu, a precizat că racheta a fost lansată fără focos dintr-o aeronavă „asupra teritoriului naţional” şi a subliniat că exerciţiul are ca scop sprijinirea „credibilităţii elementului de descurajare nuclear aeropurtat”.
La sol, înaintarea trupelor Moscovei în estul Ucrainei continuă, anunţând cucerirea unui alt sat, Andreevka, din regiunea Doneţk.
Guvernatorul regiunii de nord-est a Harkovului a declarat că 7 persoane au murit şi 16 au fost rănite în atacurile ruseşti asupra capitalei cu acelaşi nume, de unde au fost evacuate aproximativ 11.
000 de persoane.
La rândul său, guvernatorul regiunii de graniţă rusă Belgorod a declarat că o femeie a murit într-un atac cu o dronă ucraineană în districtul Iakovlevski.
În timp ce autorităţile pro-ruse din Doneţk au spus că un civil a murit şi alţi 11 au fost răniţi într-un bombardament al forţelor de la Kiev asupra oraşului Gorlovka.
